Interdicţia de a se fuma în locurile publice, care
va intra în vigoare în Franţa în două etape în 2007 şi 2008, se generalizează
în Europa, cu excepţia notorie a barurilor şi restaurantelor, pentru care
numeroase ţări au prevăzut spaţii speciale - comentează AFP. Irlanda a fost
prima care a interzis complet consumul tutunului în locurile publice, la 29
martie 2004. Ea a fost urmată de Norvegia (care nu este membră a
Uniunii Europene), Italia, Malta, Suedia, Scoţia. Vor urma, anul viitor, Marea
Britania şi Irlanda de Nord şi Lituania.
Aceste interdicţii, motivate de lupta împotriva tabagismului pasiv, par a fi fost acceptate de fumători.
După un an de la instituirea acestei interdicţii, un sondaj de opinie a arătat că 93% dintre irlandezi (şi 89% dintre fumători) au considerat că această lege a constituit o idee bună.
La Roma, italienii care vor să fumeze au început din ianuarie 2005 să iasă pe terasă, atât sub soarele verii cât şi în plină iarnă.
Majoritatea celorlalte ţări membre ale Uniunii Europene au prevăzut excepţii mai mult sau mai puţin semnificative în ceea ce priveşte interdicţia de a se fuma în baruri şi restaurante.
În Austria, unde proporţia fumătorilor continuă să fie una dintre cele mai ridicate din UE (37% - faţă de 27% în medie la sfârşitul lui 2005), barurile şi restaurantele nu fac obiectul interdicţiei.
Germania este mai degrabă în întârziere faţă de restul Europei, pentru că deputaţii au votat numai interdicţia totală a publicităţii pentru tutun, aplicând norma în vigoare în întreaga Uniune Europeană de la 31 iulie 2005. Poziţia Germaniei evoluează progresiv. "Marea coaliţie" aflată la putere examinează interzicerea fumatului în locurile publice şi ar putea interzice în viitor şi vânzarea ţigărilor persoanelor cu vârste sub l8 ani, faţă de actuala limită de vârstă de 16 ani.
În Spania, legea împotriva tutunului aplicată de la 1 ianuarie prevede şi însemnate excepţii, iar imensa majoritate a barurilor şi restaurantelor care aveau posibilitatea au optat pentru a se fuma.
În Luxemburg, legea intrată în vigoare la începutul lunii septembrie scuteşte localurile de noapte şi le permite restaurantelor să rezerve un spaţiu pentru fumători, într-o încăpere separată dotată cu un sistem de evacuare a fumului.
În Belgia, restaurantele şi cafenelele vor putea avea în continuare spaţii pentru fumători la 1 ianuarie, dar nu vor mai putea servi în acele spaţii mâncare şi băuturi.
Astfel de spaţii pentru fumători s-ar putea multiplica, sub presiunea celor din sectorul restaurantelor, îngrijoraţi să nu-şi piardă clienţii, dar şi a anumitor consumatori.
Potrivit unui sondaj de opinie european publicat la sfârşitul lunii mai, dacă europenii sunt global favorabili interdicţiei de a se fuma în locurile publice şi la birou (63%), această majoritate se micşorează când este vorba în mod specific de restaurante (56%) şi proporţia nu depăşeşte 40% pentru baruri şi cafenele.
În faţa acestor reticenţe, anumite ţări au revenit asupra interdicţiilor iniţiale, precum Republica Cehă.
În altele, interdicţiile sunt pur şi simplu ignorate, precum în Grecia, cel mai mare consumator de tutun din UE cu 40% fumători la sfârşitul lui 2005, sau în Ungaria, unde chiar Parlamentul înoată în fum, adaugă AFP.
Nu există o normă europeană care să armonizeze aceste interdicţii, dar Bruxelles-ul nu exclude adoptarea uneia în acest sens. (Rompres)
Aceste interdicţii, motivate de lupta împotriva tabagismului pasiv, par a fi fost acceptate de fumători.
După un an de la instituirea acestei interdicţii, un sondaj de opinie a arătat că 93% dintre irlandezi (şi 89% dintre fumători) au considerat că această lege a constituit o idee bună.
La Roma, italienii care vor să fumeze au început din ianuarie 2005 să iasă pe terasă, atât sub soarele verii cât şi în plină iarnă.
Majoritatea celorlalte ţări membre ale Uniunii Europene au prevăzut excepţii mai mult sau mai puţin semnificative în ceea ce priveşte interdicţia de a se fuma în baruri şi restaurante.
În Austria, unde proporţia fumătorilor continuă să fie una dintre cele mai ridicate din UE (37% - faţă de 27% în medie la sfârşitul lui 2005), barurile şi restaurantele nu fac obiectul interdicţiei.
Germania este mai degrabă în întârziere faţă de restul Europei, pentru că deputaţii au votat numai interdicţia totală a publicităţii pentru tutun, aplicând norma în vigoare în întreaga Uniune Europeană de la 31 iulie 2005. Poziţia Germaniei evoluează progresiv. "Marea coaliţie" aflată la putere examinează interzicerea fumatului în locurile publice şi ar putea interzice în viitor şi vânzarea ţigărilor persoanelor cu vârste sub l8 ani, faţă de actuala limită de vârstă de 16 ani.
În Spania, legea împotriva tutunului aplicată de la 1 ianuarie prevede şi însemnate excepţii, iar imensa majoritate a barurilor şi restaurantelor care aveau posibilitatea au optat pentru a se fuma.
În Luxemburg, legea intrată în vigoare la începutul lunii septembrie scuteşte localurile de noapte şi le permite restaurantelor să rezerve un spaţiu pentru fumători, într-o încăpere separată dotată cu un sistem de evacuare a fumului.
În Belgia, restaurantele şi cafenelele vor putea avea în continuare spaţii pentru fumători la 1 ianuarie, dar nu vor mai putea servi în acele spaţii mâncare şi băuturi.
Astfel de spaţii pentru fumători s-ar putea multiplica, sub presiunea celor din sectorul restaurantelor, îngrijoraţi să nu-şi piardă clienţii, dar şi a anumitor consumatori.
Potrivit unui sondaj de opinie european publicat la sfârşitul lunii mai, dacă europenii sunt global favorabili interdicţiei de a se fuma în locurile publice şi la birou (63%), această majoritate se micşorează când este vorba în mod specific de restaurante (56%) şi proporţia nu depăşeşte 40% pentru baruri şi cafenele.
În faţa acestor reticenţe, anumite ţări au revenit asupra interdicţiilor iniţiale, precum Republica Cehă.
În altele, interdicţiile sunt pur şi simplu ignorate, precum în Grecia, cel mai mare consumator de tutun din UE cu 40% fumători la sfârşitul lui 2005, sau în Ungaria, unde chiar Parlamentul înoată în fum, adaugă AFP.
Nu există o normă europeană care să armonizeze aceste interdicţii, dar Bruxelles-ul nu exclude adoptarea uneia în acest sens. (Rompres)
