Conform raportului unor cercetători din Suedia,
celulele stem extrase din lichidul amniotic şi stimulate în mod corespunzător
pot să formeze pe un „schelet” de polimer o valvă cardiacă umană funcţională,
care se deschide şi se închide asemănător unei valve native, transmite Reuters
Health. Un posibil teritoriu de aplicare clinică a procedeului este reprezentat
de valvulopatiile neonatale. Dr.
Simon P. Hoerstrup de la Spitalul Universitar din Zürich a prezentat
rezultatele experimentelor echipei sale la sesiunile ştiinţifice ale American Heart Association. Ei au
obţinut celule stem din lichidul amniotic pe care ulterior le-au însămânţat pe
„schelete” biodegradabile cu formă de valvulă. Valvele artificiale au fost ulterior
crescute şi condiţionate de un flux pulsatil ca să imite mişcările produse de
circulaţia intracardiacă a sângelui. Ele au prezentat o regurgitare minoră la
teste, a declarat Dr. Hoerstrup, dar deschidrea şi închiderea valvulară au fost
bune.
„Un grup substanţial de nou-născuţi au defecte valvulare, iar în jur de o treime dintre aceştia necesită intervenţie chirurgicală”, a continuat omul de ştiinţă. „Cu ajutorul amniocentezei – o metodă relativ sigură şi fără riscuri majore – putem să extragem celule stem... Din ele putem obţine o valvă ‘prefabricată’ înainte de naşterea copilului, gata pentru implantare în momentul naşterii”, a explicat dr. Hoerstrup.
Având în vedere că metoda reprezintă practic un transplant autolog, graftul nu va fi respins şi teoretic va creşte împreună cu receptorul.
Acum, după ce s-a dovedit că teoria funcţionează în practică, se pot planifica studiile preliminare pe animale şi ulterior pe oameni, a concluzionat cercetătorul.
„Un grup substanţial de nou-născuţi au defecte valvulare, iar în jur de o treime dintre aceştia necesită intervenţie chirurgicală”, a continuat omul de ştiinţă. „Cu ajutorul amniocentezei – o metodă relativ sigură şi fără riscuri majore – putem să extragem celule stem... Din ele putem obţine o valvă ‘prefabricată’ înainte de naşterea copilului, gata pentru implantare în momentul naşterii”, a explicat dr. Hoerstrup.
Având în vedere că metoda reprezintă practic un transplant autolog, graftul nu va fi respins şi teoretic va creşte împreună cu receptorul.
Acum, după ce s-a dovedit că teoria funcţionează în practică, se pot planifica studiile preliminare pe animale şi ulterior pe oameni, a concluzionat cercetătorul.
