Cu ajutorul regimului alimentar se poate
influenţa comportamentul uman. De exemplu, se poate îmbunătăţi părerea despre
propria persoană. De acest lucru s-a convins singur sir David Ramsbotham, fost
inspector-şef al penitenciarelor din Marea Britanie. "Sunt sigur de
existenţa unei legături între modul de hrană şi apariţia comportamentului
anti-social", a declarat el recent într-un interviu acordat
cotidianului The Gurdian. L-au
convins rezultatele analizelor pe care profesorii Joseph Hibbeln şi Bernard
Gesch le-au realizat în instituţii penale americane şi britanice. Datorită unui
regim corespunzător alcătuit, numărul reacţiilor agresive a scăzut cu 40%. Sir
Ramsbotham încearcă să convingă ministerul britanic al afacerilor interne de
necesitatea introducerii unor schimbări în meniul deţinuţilor, scrie publicaţia
poloneză Rzeczpospolita.
În ce ar trebui să constea regimul care reduce agresivitatea? În multă carne de peşte şi suplimente care conţin grăsime de peşte. Aceasta este sursa principală de acizi graşi omega-3, care influenţează pozitiv comportamentul uman. Creierul este alcătuit în proporţie de 60% din grăsimi. Pentru buna lui funcţionare sunt foarte importante grăsimile omega-3 cu lanţ lung, în special acidul docosahexaenoic (DHA). Când organismul duce lipsă de grăsimi omega-3 sau ele sunt înlocuite de altele poate să apară o creştere a sensibilităţii şi excitabilităţii, fapt care poate duce la comportamente agresive şi stări depresive.
Acest lucru a fost demonstrat de cercetările întreprinse de prof. Joseph Hibbeln în cadrul Institutului Naţional American pentru Sănătate Publică. La ele au participat 30 de persoane cu un nivel ridicat de agresivitate. După ce le-au fost administrate suplimente omega-3, nivelul a scăzut cu o treime. Rezultate asemănătoare au fost obţinute şi într-un alt proiect, mai mare, al lui Hibbeln, în timpul căruia voluntarii au primit zilnic, pe o perioadă de trei luni, câte două grame din acest component.
În ceea ce priveşte cercetările britanice, ele au fost efectuate într-o casă de corecţie din Aylesbury. La ele au participat 231 de voluntari. O jumătate au primit suplimente de grăsimi omega-3, cealaltă placebo. În timp ce în prima grupă s-a înregistrat o scădere a violenţei cu 37%, în a doua nu s-a observat nici o schimbare.
Grija pentru regimul alimentar ar trebui să privească nu numai deţinuţii, ci întreaga societate. Mai ales că în ultima jumătate de secol au apărut modificări importante la nivelul ei. Ar putea fi influenţate astfel cazurile de comportament antisocial sau problemele de natură psihică, de exemplu depresiile. Vinovate sunt considerate a fi, printre altele, fast-food-urile.
O semnificaţie deosebită o are şi dezechilibrul dintre cantitatea de grăsimi din familia omega-3 şi omega-6 consumată. Cele din urmă se găsesc în uleiurile de soia, porumb sau floarea soarelui; ele sunt din ce în ce mai populare. Doar în Marea Britanie consumul lor a crescut în ultimii 40 de ani de cinci ori. Pentru funcţionarea corespunzătoare a creierului, prezenţa grăsimilor omega-6 şi omega-3 ar trebui să fie de 5 la 1. Acest raport astăzi este de 20 la 1. Profesorul Hibbeln a comparat indicii consumului de grăsimi omega-6 cu indicii delincvenţei în 38 de state, şi a observat o asociere între ei. Însă, după cum atrage atenţia cercetătorul, doar regimul alimentar, chiar dacă excelent alcătuit, nu rezolvă problema.
În ce ar trebui să constea regimul care reduce agresivitatea? În multă carne de peşte şi suplimente care conţin grăsime de peşte. Aceasta este sursa principală de acizi graşi omega-3, care influenţează pozitiv comportamentul uman. Creierul este alcătuit în proporţie de 60% din grăsimi. Pentru buna lui funcţionare sunt foarte importante grăsimile omega-3 cu lanţ lung, în special acidul docosahexaenoic (DHA). Când organismul duce lipsă de grăsimi omega-3 sau ele sunt înlocuite de altele poate să apară o creştere a sensibilităţii şi excitabilităţii, fapt care poate duce la comportamente agresive şi stări depresive.
Acest lucru a fost demonstrat de cercetările întreprinse de prof. Joseph Hibbeln în cadrul Institutului Naţional American pentru Sănătate Publică. La ele au participat 30 de persoane cu un nivel ridicat de agresivitate. După ce le-au fost administrate suplimente omega-3, nivelul a scăzut cu o treime. Rezultate asemănătoare au fost obţinute şi într-un alt proiect, mai mare, al lui Hibbeln, în timpul căruia voluntarii au primit zilnic, pe o perioadă de trei luni, câte două grame din acest component.
În ceea ce priveşte cercetările britanice, ele au fost efectuate într-o casă de corecţie din Aylesbury. La ele au participat 231 de voluntari. O jumătate au primit suplimente de grăsimi omega-3, cealaltă placebo. În timp ce în prima grupă s-a înregistrat o scădere a violenţei cu 37%, în a doua nu s-a observat nici o schimbare.
Grija pentru regimul alimentar ar trebui să privească nu numai deţinuţii, ci întreaga societate. Mai ales că în ultima jumătate de secol au apărut modificări importante la nivelul ei. Ar putea fi influenţate astfel cazurile de comportament antisocial sau problemele de natură psihică, de exemplu depresiile. Vinovate sunt considerate a fi, printre altele, fast-food-urile.
O semnificaţie deosebită o are şi dezechilibrul dintre cantitatea de grăsimi din familia omega-3 şi omega-6 consumată. Cele din urmă se găsesc în uleiurile de soia, porumb sau floarea soarelui; ele sunt din ce în ce mai populare. Doar în Marea Britanie consumul lor a crescut în ultimii 40 de ani de cinci ori. Pentru funcţionarea corespunzătoare a creierului, prezenţa grăsimilor omega-6 şi omega-3 ar trebui să fie de 5 la 1. Acest raport astăzi este de 20 la 1. Profesorul Hibbeln a comparat indicii consumului de grăsimi omega-6 cu indicii delincvenţei în 38 de state, şi a observat o asociere între ei. Însă, după cum atrage atenţia cercetătorul, doar regimul alimentar, chiar dacă excelent alcătuit, nu rezolvă problema.
