Expunerea insuficientă la radiaţiile
ultraviolete tip B (UVB) creşte riscul apariţiei cancerului la rinichi, susţine
un raport apărut recent în versiunea on-line a revistei International Journal of Cancer. Rezultatele studiului sugerează că
vitamina D ne protejează de cancerul renal, iar persoanele cu un nivel mai
scăzut ar beneficia de suplimentarea acestei substanţe. „Este o
nouă avansare majoră în ceea ce putem face pentru a preveni o boală gravă care
atrage după sine durere, operaţii şi moarte prematură”, a declarat pentru Reuters Health Dr. F. Cedric Garland de
la University of California, San Diego.
Studiile epidemiologice anterioare au sugerat că şi regimul alimentar joacă un anumit rol în dezvoltarea neoplasmului renal, dar până acum nici o analiză nu a fost efectuată pe plan global care să stabilească vreo legătură între radiaţiile UVB şi cancerul la rinichi.
Dr. Garland şi colegii lui au folosit metoda regresiei multiple pentru a evalua contribuţia independentă a iradiaţiei UVB, procentului total al timpului noros şi consumului total al caloriilor de origine animală la incidenţa cancerului renal ajustată în funcţie de vârstă.
Iradierea UVB la nivelurile înalte ale atmosferei, bazată pe latitudine, a fost invers proporţională cu incidenţa cancerului renal atât la femei cât şi la bărbaţi, iar frecvenţa crescută a perioadelor înnorate a fost asociată cu creşterea riscului de cancer renal, relatează cercetătorii.
Un consum crescut de calorii de origine animală de asemenea a fost asociat cu o incidenţă mai crescută a neoplaziei renale la ambele sexe, apare în raport.
„Aceste aspecte geografice susţin teoria că o sintetizare mai intensă a vitaminei D la nivelul tegumentelor poate fi responsabilă pentru diferenţa ratelor de incidenţă”, sună concluzia cercetătorilor. „Asocierea iradiaţiei UVB cu un risc mai redus al cancerului renal corespunde rezultatelor unui studiu caz-control anterior în care s-a găsit că nivelul înlat al 1,25-dihidroxi-colecalciferolului etse asociat cu un risc mai scăzut al cancerului la rinichi.”
„Acest risc poate fi redus în mod substanţial prin menţinerea nivelului seric al 1,25-dihidroxi-colecalciferolului la cel puţin 50 ng-ml la toţi pacienţii”, a declarat Dr. Garland pentru Reuters Health. „Nivelurile serice ar trebui determinate în perioada ianuarie-februarie pe emisfera nordică, când nivelurile de 1,25-dihidroxi-colecalciferol sunt în general scăzute”, a mai adăugat medicul. „Acest lucru ar trebui efectuat în fiecare 5 ani la fiecare pacient, începând cu vârsta de 5 ani.”
„Reducerea riscului de cancer la rinichi cu ajutorul vitaminei D este la fel de eficientă ca şi reducerea riscului bolii coronariene prin tratamentul hipertensiunii, hiperlipidemiei şi obezităţii”, a explicat Dr. Garland.
„Studiile epidemiologice luate în ansamblu indică faptul că vitamina D este eficientă în reducerea incidenţei în cazul aproape toate formele de cancer”, sună concluzia doctorului Garland. „Bineînţeles, la toţi pacienţii cu cancer ar trebui măsurat nivelul seric al 25-hidroxivitaminei D în momentul diagnosticului, iar cei cu un nivel seric mai mic decât 50 ng/ml ar trebui să primească 2000 UI de vitamina D3 pe zi în cadrul terapiei standard pentru a reduce riscul de recurenţă.”
Int J Cancer 2006;119:2705-2709.
Studiile epidemiologice anterioare au sugerat că şi regimul alimentar joacă un anumit rol în dezvoltarea neoplasmului renal, dar până acum nici o analiză nu a fost efectuată pe plan global care să stabilească vreo legătură între radiaţiile UVB şi cancerul la rinichi.
Dr. Garland şi colegii lui au folosit metoda regresiei multiple pentru a evalua contribuţia independentă a iradiaţiei UVB, procentului total al timpului noros şi consumului total al caloriilor de origine animală la incidenţa cancerului renal ajustată în funcţie de vârstă.
Iradierea UVB la nivelurile înalte ale atmosferei, bazată pe latitudine, a fost invers proporţională cu incidenţa cancerului renal atât la femei cât şi la bărbaţi, iar frecvenţa crescută a perioadelor înnorate a fost asociată cu creşterea riscului de cancer renal, relatează cercetătorii.
Un consum crescut de calorii de origine animală de asemenea a fost asociat cu o incidenţă mai crescută a neoplaziei renale la ambele sexe, apare în raport.
„Aceste aspecte geografice susţin teoria că o sintetizare mai intensă a vitaminei D la nivelul tegumentelor poate fi responsabilă pentru diferenţa ratelor de incidenţă”, sună concluzia cercetătorilor. „Asocierea iradiaţiei UVB cu un risc mai redus al cancerului renal corespunde rezultatelor unui studiu caz-control anterior în care s-a găsit că nivelul înlat al 1,25-dihidroxi-colecalciferolului etse asociat cu un risc mai scăzut al cancerului la rinichi.”
„Acest risc poate fi redus în mod substanţial prin menţinerea nivelului seric al 1,25-dihidroxi-colecalciferolului la cel puţin 50 ng-ml la toţi pacienţii”, a declarat Dr. Garland pentru Reuters Health. „Nivelurile serice ar trebui determinate în perioada ianuarie-februarie pe emisfera nordică, când nivelurile de 1,25-dihidroxi-colecalciferol sunt în general scăzute”, a mai adăugat medicul. „Acest lucru ar trebui efectuat în fiecare 5 ani la fiecare pacient, începând cu vârsta de 5 ani.”
„Reducerea riscului de cancer la rinichi cu ajutorul vitaminei D este la fel de eficientă ca şi reducerea riscului bolii coronariene prin tratamentul hipertensiunii, hiperlipidemiei şi obezităţii”, a explicat Dr. Garland.
„Studiile epidemiologice luate în ansamblu indică faptul că vitamina D este eficientă în reducerea incidenţei în cazul aproape toate formele de cancer”, sună concluzia doctorului Garland. „Bineînţeles, la toţi pacienţii cu cancer ar trebui măsurat nivelul seric al 25-hidroxivitaminei D în momentul diagnosticului, iar cei cu un nivel seric mai mic decât 50 ng/ml ar trebui să primească 2000 UI de vitamina D3 pe zi în cadrul terapiei standard pentru a reduce riscul de recurenţă.”
Int J Cancer 2006;119:2705-2709.
