Între cauzele evidenţiate se află lipsa de igienă orală: un cetăţean consumă un tub şi un sfert de pastă de dinţi pe an, în timp ce ar trebui să consume şase tuburi de pastă de dinţi pe an.
În ceea ce priveşte periuţa dentară, un cetăţean foloseşte o periuţă între doi şi trei ani, în timp ce normele prevăd că periuţa ar trebui schimbată o dată la trei luni.
Dr. Brezoiescu a menţionat că s-au găsit cazuri în care o familie avea o singură periuţă pentru toţi membrii săi. El a recunoscut că accesul populaţiei la tratamentele stomatologice este destul de greu pentru că asigurările pentru sănătate au fixat un plafon care este de 11 milioane lei pe lună, din care trebuie să se plătească tratamentul şi care nu poate fi acoperitor.
Directorul executiv UNAS a adus în discuţie şi specialităţile medicale din domeniul dentar, amintind că în UE sunt recunoscute numai două specialităţi: ortodonţia şi chirurgia dento-alveolară. El a subliniat că pe plan internaţional fiecare ţară îşi poate crea specialităţile pe care le doreşte. El a exemplificat Suedia care are şase specialităţi în domeniul dentar. Pentru a agrea cât mai multe specialităţi, este necesar ca universităţile şi Colegiul Medicilor să stabilească ce se impune în plus faţă de cele două recunoscute.
Privitor la sănătatea orală a copiilor, dr. Horia Georgescu a menţionat că aceştia sunt cuprinşi în datele studiului amintit. La nivelul Municipiului Bucureşti există 125 de cabinete stomalogice şcolare care au finanţare de la Ministerul Sănătăţii şi Casa de Asigurări. Dr. Horia Georgescu a explicat că în aceste cabinete se desfăşoară o activitate profilactică, atât cât se poate, şi a adus în discuţie faptul că aparatura cu care aceste cabinete sunt dotate este veche de peste 30 de ani.
El s-a referit şi la un proiect de program care urmează să fie pus în aplicare; este vorba de programul de predicţie al îmbolnăvirilor, care se va desfăşura pe colective de elevi urmând ca pe baza fişelor medicale întocmite să se stabilească afecţiunile care ar putea să apară la copii. Dr. Georgescu a menţionat că în Municipiul Bucureşti, Casa de Asigurări decontează tratamentele care se fac în cabinetele medicale în timp ce în alte localităţi acestlucru nu se întâmplă.
Specialistul consideră că situaţia din domeniul sănătăţii orale la copii ar putea fi rezolvată prin asigurări private, întrucât problemele de finanţare rămân, stomatologia primind de la asigurări numai 0,9%.