Geniile se creează, nu se nasc - la această concluzie au ajuns după mai mulţi ani psihologii şi neurologii internaţionali, care susţin că orice persoană înzestrată cu o abnegaţie de fier poate deveni un al doilea Einstein.
O carte apărută recent la Londra însumează cercetările efectuate până în prezent referitor la persoanele din istorie înzestrate cu o foarte mare capacitate intelectuală. „Nu este magie şi nici natură. Geniile apar atunci când inteligenţei puţin peste medie i se adaugă o forţă de lucru extraordinară şi condiţii corespunzătoare. Prin urmare, fiecare dintre noi poate ajunge maestru într-un anumit domeniu”, declară pentru revista "New Scientist" redactorul cărţii, psihologul Anders Ericsson.
Parafrazând cuvintele lui Thomas Edison, care spunea că geniul este 99% transpiraţie, oamenii de ştiinţă au produs următoarea formulă a geniului: 1% inspiraţie, 29% indicaţii bune şi încurajări şi 70% eforturi. „Geniile lucrează de obicei de cinci ori mai mult decât oamenii care vor să fie buni într-un anumit domeniu”, afirmă Anders Ericsson. Altă regulă este principiul celor zece ani. El spune că înainte să simţi genialitatea, trebuie să lucrezi din greu minim zece ani. Mozart, de pildă, deşi a început la vârsta de trei ani, a scris primele opere intrate în istorie abia la adolescenţă.
Psihologii care au de-a face zilnic cu copii extrem de dotaţi sunt însă sceptici. „E o abordare mult prea unilaterală. Din experienţa mea ştiu că în afara muncii serioase e nevoie şi de o "scânteie divină"”, spune dr. Izabela Krauze de la Centrul de Servicii Psihologice. Care e deci reţeta geniului? În opinia dr. Krauze, e vorba în primul rând despre înţelepciune. Dacă un copil e interesat mult de ceva şi se descurcă bine, trebuie dezvoltată în el acea pasiune. Dar nu trebuie exagerat, pentru că un exces de obligaţii, în special la vârstă fragedă, poate duce chiar la îmbolnăvire. „Alergatul pe-afară şi jocurile cu alţi copii fac mult mai mult bine”, spune dr. Krauze.
