Starea vegetativă, care
desemnează cazul pacienţilor "ieşiţi dintr-o comă şi care par treji fără
să arate semne de conştienţă", nu este înţeleasă prea bine şi pune cele
mai multe probleme etice medicinei, au afirmat Adrian Owen (Universitatea
Cambridge, Marea Britanie) şi cercetători de la Universitatea din Liege
(Belgia).
Pacienta
în stare vegetativă şi 34 de voluntari sănătoşi au fost supuşi unor teste, în
timp ce reacţiile creierelor lor la cuvinte pronunţate sau consemne date verbal
(de exemplu de a se imagina jucând tenis) au fost observate graţie imagisticii
prin rezonanţă magnetică (IRM).
"Când
li s-a cerut să-şi imagineze că joacă tenis" sau că "vizitează
camerele din casă", răspunsurile din diverse zone ale creierului pacientei
în stare vegetativă "au fost imposibil de distins de cele observate la
voluntarii sănătoşi", au explicat cercetătorii.
"Aceste
rezultate confirmă că, deşi îndeplineşte criteriile diagnosticului care
defineşte o stare vegetativă, pacienta
şi-a păstrat capacitatea de a înţelege consemnele orale şi de a răspunde prin
activitatea sa cerebrală, mai degrabă decât prin cuvinte sau mişcări", au
precizat ei.
Un
astfel de "act intenţionat" confirmă că "fără îndoială ea era
conştientă de sine şi de mediul din jurul ei", au adăugat specialiştii.
Aceste
cercetări ar putea deschide calea unor noi studii de imagistică cerebrală pe
pacienţi în comă sau în stare vegetativă, estimează într-un comentariu un
neurolog de la Institutul francez pentru sănătate şi cercetare medicală
(INSERM), Lionel Naccache, subliniind totuşi că nu trebuie generalizat pornind
de la un caz unic.
"Această
pacientă a suferit relativ mai puţine leziuni cerebrale în raport cu alţi
pacienţi în stare vegetativă", a notat el.
IRM-ul
funcţional arată "existenţa unei vieţi mentale bogate" la această
pacientă victimă a unui accident în iulie 2005, a adăugat el, punându-şi
întrebări în privinţa definiţiei stării de conştienţă.
