Spălatul pe mâini ne permite să
uităm faptele rele cu care am avut de-a face în viaţă - au demonstrat
cercetătorii din SUA şi Canada. Cineva
care se întâlneşte cu o situaţie pe care o consideră imorală - chiar dacă el
însuşi nu face nimic rău - resimte dorinţa puternică de a se curăţa fizic de
"murdărie".
Acest lucru a fost demonstrat
prin câteva experimente de psihologii Chen-Bo Zhong de la Universitatea din
Toronto, Canada, şi Katie Liljenquist de la Universitatea de SV din Chicago,
SUA. Lucrările lor sunt publicate de numărul de vineri al revistei
"Science".
La
primul experiment, cercetătorii au invitat câteva zeci de voluntari să-şi
amintească detaliat o faptă bună sau una rea. Ei au trebuit apoi să completeze
literele lipsă din nişte cuvinte. Trei dintre ele puteau fi legate de
curăţenie: W_ _H (engl. wash - a spăla), SH_ _ER (shower - duş) şi S_ _P (soap
- săpun). Puteau, dar nu trebuiau. Participanţii la experiment ar
fi putut foarte bine să completeze astfel: wish (dorinţă), shaker sau step
(pas). S-a dovedit că persoanele care şi-au amintit o faptă rea au ales în
procent de peste 50% mai des "a spăla", "duş" sau
"săpun".
Cercetătorii
au decis să verifice aceste rezultate cu ajutorul unui nou experiment. De data
aceasta, participanţilor li s-a spus că se analizează legătura dintre
caracterul scrisului şi personalitate, apoi au fost rugaţi să transcrie de mână
o povestire din două - una vorbea despre acordarea ajutorului, cealaltă despre
deranjarea cuiva în timp ce lucrează. După aceea, subiecţii au fost rugaţi să
aprecieze pe o scală de la 1 la 7 câteva produse. Printre ele erau produse de
curăţenie (gel de duş, pastă de dinţi), dar şi produse nelegate de curăţenie -
foi de hârtie, suc, baterii, dulciuri. Experimentul a confirmat rezultatele
celui anterior. Persoanele care au transcris povestioara despre deranjarea în
timpul lucrului au notat mai bine produsele de curăţenie. Eficacitatea altor
articole a fost apreciată identic de ambele grupe. Chiar şi greşelile străine
trezesc în noi sentimentul murdăririi fizice, comentează cercetătorii.
Cercetătorii
s-au decis şi pentru cel de-al treilea experiment. Subiecţii au fost rugaţi din
nou să-şi amintească o faptă bună sau rea, apoi li s-a dat un cadou. La
alegere: sau un şerveţel de hârtie parfumat, sau un creion. Din nou, persoanele
care şi-au amintit o faptă rea au ales cu peste 50% mai des şerveţelul.
Atunci
când facem ceva rău şi ne simţim vinovaţi încercăm să ne liniştim cumva
conştiinţa. Părintele care îşi ceartă prea aspru copilul, îşi cere scuze şi îl
îmbrăţişează sau îi cumpără dulciuri. În opinia psihologilor chiar şi numai
gândul la o faptă rea ne poate provoca să … facem o faptă bună (ironia sorţii -
soţul care îşi îmbrăţişează soţia poate cu o clipă înainte se gândise să o
trădeze). Psihicul nostru caută în acest fel echilibrul.
Experimentele
efectuate de cei doi cercetători din Canada şi USA au arătat că revenirea la
acest echilibru este ajutată chiar şi de ritualul curăţirii. Oare spălatul
mâinilor acţionează atât de puternic încât reuşeşte să înlocuiască o faptă bună
reală?
Oamenii
de ştiinţă au hotărât să verifice acest lucru printr-un alt experiment.
Subiecţii au fost rugaţi sa-şi amintească o greşeală din trecut, apoi au fost
împărţiţi în două grupe. Una s-a spălat pe mâini, cealaltă nu. Subiecţii
au fost întrebaţi apoi dacă ar vrea să ajute caritabil un student la
învăţătură. În grupa celor cu mâinile spălate şi-au oferit ajutorul de aproape
două ori mai puţine persoane decât în grupa "murdarilor"! - Subiecţii
au fost aici mult mai motivaţi în a-şi oferi ajutorul, comentează cercetătorii.
Încă nu "se curăţiseră de păcat".
Curăţarea
fizică de păcate este un ritual des întâlnit în multe religii, amintesc autorii
lucrării. Creştinii au apă sfinţită, iar musulmanii abluţiunea înainte de
rugăciune. Folosim aceleaşi cuvinte pentru a descrie murdăria fizică şi
conştiinţa rănită. Cuvântul "curat" se referă atât la starea fizică,
cât şi la cea sprituală. Expresia "o pereche de mâini murdare"
defineşte în cultura chineză un hoţ.
Cei
doi oameni de ştiinţă atrag atenţia asupra faptului că dezgustul produs, de
exemplu, de o mâncare fără gust bun este identic cu cel provocat de un
comportament imoral (în opinia noastră). Cercetările neurologice au indicat
faptul că în ambele cazuri sunt activate parţial aceleaşi zone ale creierului.
Oamenii
de ştinţă ne arată încă o dată că legătura dintre psihicul şi trupul nostru
este inseparabilă. De această dată au demonstrat că omul scapă cu isteţime de
mustrările de conştiinţă sau spală păcatele străine cu ajutorul apei şi
săpunului.
”E
adevărat că mâinile curate nu înseamnă neapărat o inimă curată, dar cel puţin
asigură liniştea sufletească”, concluzionează Chen-Bo Zhong şi Katie
Liljenquist.
Oare atunci când s-a spălat pe mâini, Pilat a vrut să arate nu
numai că nu are nimic comun cu moartea lui Isus, ci şi să se convingă pe sine
însuşi de acest lucru?
