responsabile pentru defectele cardiace congenitale umane. ”La o drosophilă creată cu alte sopuri am descoperit o nouă malformaţie cardiacă, total neaşteptată”, a explicat Dr. Eric Olson, conducătorul studiului care va apare în revista Science. ”Defectul cardiac a fost denumit ’ruptură cardiacă’, pentru că a apărut o separare a celulelor cardiace, care a rezultat insuficienţă cardiacă şi moartea embrionului.”
Inima este primul organ care începe să funcţioneze la embrion. Anomaliile procesului complex de dezvoltare cardiacă duc la malformaţii cardiace congenitale, cele mai comune defecte înnăscute, afectând 1% a nou-născuţilor. Deoarece etapele dezvoltării cardiace sunt foarte asemănătoare la marea majoritate a animalelor, drosofila este un model util pentru studierea cauzelor defectelor de inimă la mamifere, a spus Dr. Olson.
”Aceste rezultate contribuie la înţelegerea şi identificarea defectelor cardiace congenitale şi a factorilor genetici determinanţi,” a declarat Dr. Olson. ”Cunoştinţele noastre despre dezvoltarea inimii sunt destul de limitate. Nimeni nu a aşteptat ca enzimele implicate în sinteza lipidelor pot avea un rol atât de important în dezvoltarea cardiacă.”
