Această metodă, care nu distruge embrionii, ar putea permite evitarea obiecţiilor etice avansate în special de guvernul american pentru a justifica interzicerea finanţării federale în profitul cercetărilor asupra liniilor de celule stem embrionare umane create după august 2001.
Utilizând 16 embrioni rezultaţi din fecundarea in vitro (FIV), ei au prelevat de la fiecare o singură celulă cu o micropipetă, potrivit unei metode similare celei utilizate pentru a realiza un diagnostic preimplantoriu (DPI).
DPI este utilizat în cazul unui risc de boală genetică ereditară pentru a selecţiona, după o FIV, embrionii teferi înainte de a-i implanta în uter.
Lăsând să se multiplice timp de o noapte unica celulă prelevată pentru DPI, "celulele produse ar putea fi utilizate atât pentrul testul genetic, cât şi pentru producerea de linii de celule stem" fără ca aceasta să afecteze viitorul embrion, explică Robert Lanza, Young Chung şi colegii lor.
Nediferenţiate încă, celulele stem embrionare sunt capabile să evolueze pentru a înlocui orice celulă umană, de unde şi speranţele pentru terapii viitoare pe care le suscită. În corpul uman există peste 200 de familii diferite de celule care utilizează progresiv şi diferit aceleaşi gene, pe măsură ce se specializează.
Cultivate în laboratoare, celulele stem (sau una singură în experimentul american) prelevate de la un embrion în primele zile ale dezvoltării sale dau linii de celule care au acelaşi patrimoniu genetic ca şi embrionul de origine şi care pot fi produse în cantităţi aproape nelimitate.
Echipa condusă de Robert Lanza a reuşit, utilizând noua sa tehnică, să producă două linii de celule stem embrionare umane care au putut fi menţinute la un stadiu complet nediferenţiat (fără început de specializare) timp de peste opt luni. Ele prezentau, potrivit cercetătorilor, aceleaşi caracteristici ca şi liniile obţinute prin metode convenţionale. (Rompres)