Pentru a pune capăt urletelor micilor "bestii" din faţa unei vitrine cu dulcuri sau a le calma atunci când cer imperativ să li se cumpere un suc de fructe, majoritatea părinţilor satisfac capriciile odraslelor, liniştindu-se cu gândul că produsele râvnite de copii
chiar dacă au în componenţa lor E-uri, coloranţi artificiali şi aditivi au trecut testul de calitate de vreme ce au ajuns în comerţ, constată specialiştii britanici, citaţi de BBC News Online.Specialiştii atenţionează însă că produsele ajunse în comerţ sunt verificate doar din punct de vedere al indicelui de toxicitate a patru-cinci componenţi. Nici o etichetă din lume nu menţionează ce influenţă au ”aditivii” şi ”coloranţii naturali” din componenţa produsului asupra comportamentului uman.
Nici funcţionarii de la Agenţia britanică pentru standardele alimentare nu au rămas insensibili la aceste concluzii îngrijorătoare.
Teorii potrivit cărora adaosurile artificiale din produsele alimentare influenţează negativ comportamentul minorilor au fost vehiculate şi înainte, însă abia acum oamenii de ştiinţă au reuşit să obţină dovezi convingătoare.
O echipă de cercetători de la Universitatea Southampton au cerut mai multor părinţi să ţină sub observaţie regimul alimentar şi comportamentul odraslelor lor.
În timpul cercetării, 227 de copii cu vârste între 3 şi 4 ani au fost monitorizaţi strict atât de medici, cât şi de părinţi. În prima săptămână, micuţilor li se administra hrană fără coloranţi, timp în care organismul lor se purifica de ”vopseaua comestibilă” stocată în organism anterior. În săptămâna a doua, unora dintre copii li s-a dat de băut suc ce conţinea 20 mg de coloranţi alimentari şi 45 ml de conservanţi, aceasta reprezentând o cantitate mai mică decât cea din produsele aflate în comerţ. S-a constat că acei copii care consumaseră suc cu adaosuri artificiale erau excesiv de activi, cu o putere de concentrare precară şi extrem de impulsivi.
Coloranţii alimentari influenţează sistemul nervos, la fel ca unele medicamente, susţin oamenii de ştiinţă.
În urma acestor concluzii, specialiştii britanici au demarat o campanie pentru interzicerea folosirii coloranţilor alimentari la produsele pentru bebeluşi. În opinia lor, hiperactivitatea este echivalentă cu o putere de concentrare precară, în zilele noastre aceasta fiind o boală. Medicii atenţionează asupra sporirii de la an la an a copiilor diagnosticaţi cu ADHD (attention deficit hyperactivity disorder).
Un copil care suferă de acest sindrom sare, ţopăie, lovindu-se de pereţi, transformând sala de clasă sau propria casa într-o arenă. Un altul nu poate citi sau memora tabla înmulţirii sau se rătăceşte adeseori pe coridoarele şcolii pentru că încurcă stânga cu dreapta. Un al treilea nu poate arunca sau prinde o minge şi se impiedică la tot pasul, fiindu-i greu să navigheze în spaţiul înconjurator. Mai sunt apoi şi copiii cu căderi nervoase şi emoţionale, care au deseori un comportament antisocial. (Rompres)
