poate conţine cele mai importante date ale unei persoane, necesare în cazul unei interveţii chirurgicale pentru salvarea vieţii cuiva, cum ar fi grupa sanguină, alergie la anumite medicamente, alergie la alte substanţe, boli cronice etc.
În unul din cele mai mari spitale din New York, se folosesc microcipuri integrate într-o brăţară specială, în vederea identificării bolnavilor, codul cipului asigurând accesul la baza de date a spitalului. Cu ajutorul sistemului de descifrare, dezvoltat de Siemens, a devenit mult mai simplă şi mai sigură tratarea bolnavilor cronici. Tot prin acest sistem se pot face şi solicitările unor investigaţii sau comandarea unor medicamente.
În oraşul german Dortmundt, la Institutul Fraunhofer, se află în curs de elaborare un program care ar veni în sprijinul tratării unor bolnavi externaţi din spital, dar care au nevoie de îngrijiri şi acasă. Pe un cip sunt înregistrate toate dispoziţiile care de obicei sunt trecute pe raportul tradiţional de externare, iar cipul este montat pe o brăţară, purtată permanent de bolnav. Astfel, medicul chemat de urgenţă poate descifra cu uşurinţă, în câteva secunde, datele privind bolnavul, cunoştinţe indispensabile privind tratamentul sub care se află.
Farmacia inteligentă
Farmacia casnică inteligentă ar putea ajuta pacienţii delăsători, uituci, să-şi ia tratamentul obligatoriu. În asemenea cazuri, medicul poate să trimită, prin semne electronice, direct la farmacie reţeta unor bolnavi, iar farmacia eliberează medicamentele împreună cu un microcip, care conţine şi modul de întrebuinţare. Medicamentul este pus în ambalaje speciale, cu senzori, după care pacientul (sau cineva care îl îngrijeşte) primeşte semnale pe computer despre fiecare medicament: cât şi când trebuie luat de către bolnav, dar atrage atenţia şi atunci când medicamentele sunt pe terminate sau dacă le trece termenul de garanţie, dacă trebuie făcută o nouă reţetă sau noi investigaţii. Chiar dacă este prea costisitor în cazul unor bolnavi cu venituri mai mici, un asemenea sistem farmaceutic reprezintă un foarte mare ajutor pentru cei care lucrează în spitale sau la cămine de bătrâni.
La o clinică ortopedică din Dresda se fac experienţe cu proteze pentru articulaţii care conţin cipuri cu senzori. Acestea anunţă din timp, înainte ca pacienţii să-şi dea seama, dacă proteza împlantată s-a slăbit sau s-a deplasat din loc şi este nevoie de corecţie.
Mai există multe alte domenii unde cipurile pot fi utilizate pentru înlesnirea muncii de îngrijire şi de tratament. Cei care îngrijesc de bolnavi sunt descongestionaţi astfel de multe activităţi şi le rămâne mai multă energie pentru activităţi umane care nu pot fi înlocuite de aparate.
Se pune însă întrebarea: cum pot fi protejate datele cele mai personale, mai intime ale oamenilor care au asupra lor cipurile respective? Cît anume va trebui îngăduit pentru ca, în interesul apărării vieţii, pentru siguranţa vindecării, să ne putem folosi cu un risc cât mai mic de toate posibiltăţile celei mai moderne tehnici? (Rompres)
