Contururile roşii ale unui romb pe fond alb vor deveni, în mod oficial, cel de-al treilea simbol al uneia dintre cele mai cunoscute mişcări umanitare din lume. În cadrul conferinţei de două zile ce s-a deschis marţi la Geneva
delegaţii Federaţiei Internaţionale a societăţilor Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, precum şi cei ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii /CICR/ vor trebui să confirme că, în zonele de conflict, operaţiunile de salvare se mai pot desfăşura şi sub egida Cristalului Roşu, notează cotidianul rus Vremia Novostei.
De fapt, serviciul israelian de urgenţe medicale MDA /Magen David Adom/ şi Comitetul palestinian al Semilunii Roşii au primit invitaţia încă în luna decembrie anul trecut, când diplomaţi din 144 de state, care au semnat aşa-zisele Convenţii de la Geneva /privind îmbunătăţirea situaţiei persoanelor rănite din cadrul armatelor în exerciţiu; privind îmbunătăţirea situaţiei răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor din cadrul forţelor militare maritime; privind tratamentul faţă de prizonierii de război; privind apărarea populaţiei civile pe timp de război/ acceptaseră, după discuţii aprinse, să aprobe şi al treilea simbol. Acum, prin intermediul delegaţilor, acest simbol va fi aprobat de întreaga mişcare, creată în 1863, la iniţiativa elveţianului Henry Dunant, care a propus în calitate de simbol reprezentarea inversă a drapelului ţării sale.
Recunoaşterea celui de-al treilea simbol a durat aproape la fel de mult ca şi aderarea la Crucea Roşie a Semilunii Roşii. "Problema crucii" a apărut încă în timpul campaniei ruso-turce din 1876, când reprezentanţii Imperiului Otoman au refuzat să permită accesul în zona acţiunilor militare pentru reprezentanţii misiunii ce se legitimaseră cu acest drapel, propunându-le în schimb să folosească semiluna. Însă, în mod oficial, drept simbol semiluna a fost aprobată abia în 1929. ªi despre Cristalul Roşu, în calitate de simbol menit iniţial să asigure accesul în statele multiconfesionale, se vorbeşte deja de mai mulţi ani, cel mai adesea referitor la serviciul israelian MDA, care utilizează la el în patrie, în calitate de emblemă, steaua roşie, în şase colţuri, a lui David.
Israelienii, care doreau încă din momentul creării statului lor să adere la această mişcare internaţională, erau nevoiţi, din motive politice şi religioase, să refuze să se plaseze sub drapelul Crucii şi Semilunii. Totodată, pentru Federaţia internaţională a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, steaua lui David era inacceptabilă, în virtutea faptului că ea însăşi putea provoca schismă într-o mişcare care şi-a proclamat drept obiectiv principal ajutorul acordat în vederea preîntâmpinării şi soluţionării conflictelor armate. De altfel, după cum a demonstrat conferinţa din decembrie, şi un asemenea simbol abstracto-universal precum este cristalul roşu le pare multor persoane nepotrivit pentru principiul ce stă la baza tuturor organizaţiilor umanitare - cel al neutralităţii.
În primele rânduri ale celor care se opun acestui al treilea simbol se află Siria, care acuză Israelul de faptul că organizaţiilor umanitare arabe aflate sub drapelul Semilunii li s-a interzis accesul la Înălţimile Golan, cotropite în 1967. Siria a fost sprijinită de membrii din Organizaţia Conferinţa Islamică. În final, la finalul anului trecut, recunoaşterea celui de-al treilea simbol a fost adoptată cu o majoritate de 98 de voturi pentru, 27 voturi împotrivă şi 10 abţineri.
Înainte de discuţiile din această săptămână, mulţi delegaţi se temeau ca nu cumva disputele să continue. Liderul delegaţiei ruse, şeful Departamentului de drept al Ministerului de Externe al Rusiei, Vladimir Tarabrin, şi-a exprimat speranţa cu privire la "bunăvoinţa părţilor" şi lipsa "acelor complicaţii politice care erau specifice conferinţei diplomatice", subliniind că statul rus va sprijini adoptarea noii embleme în calitate de prim pas în vederea aderării israelienilor şi palestinienilor la mişcarea umanitară. "În acest caz, am dori să separăm politica de activitatea umanitară, pentru ca ele să nu se împiedice reciproc", a subliniat Tarabrin.
Cu toate acestea, potrivit informaţiilor parvenite, marţi, de la Geneva, reprezentanţii ţărilor musulmane au profitat de tertipuri procedurale pentru a putea dacă nu să blocheze decizia privind cel de-al treilea simbol, atunci cel puţin să o amâne. "Acum parcă ne-am fi izbit de o stâncă şi de aceea totul va merge mai încet", citează AP declaraţiile unui reprezentant al Crucii Roşii. Cu toate acestea, aproape nimeni nu pune la îndoială faptul că Cristalul Roşu va fi adoptat în calitate de a treia emblemă şi că modificări necesare în acest sens vor fi operate în statutul mişcării, în condiţiile în care pentru aceasta este nevoie de votul a numai două treimi dintre delegaţi, notează în final publicaţia rusă. (Rompres)
