Oameni de ştiinţă
americani şi germani au lansat joi un proiect de doi ani pentru a descifra
codul genetic al omului de Neanderthalîn scopul înţelegerii modului în care a
evoluat creierul omului modern, informează Associated Press recepţionată de
Rompres. Oamenii de Neanderthal au trăit în Europa şi vestul Asiei într-o
perioadă cuprinsă între 200.000 şi 30.000 de ani în urmă. Specialiştii germani
de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă au făcut echipă cu specialiştii unei
companii din Connecticut pentru a descoperi genomul sau codul ADN al omului de
Neanderthal.
"Omul de Neanderthal este cea mai apropiată rudă a omului modern şi suntem de părere că prin studierea atentă a omului de Neanderthal putem afla foarte multe", a declarat Michael Egholm, vicepreşedinte al corporaţiei americane 454 Life Sciences Corp. din Branford, Connecticut.
Până în prezent ştiinţa nu a putut oferi un răspuns fără echivoc la întrebările cu privire la modul în care omul modern a dobândit trăsăturile sale definitorii, printre care se numără postura complet bipedă a corpului sau folosirea limbajului articulat. Oamenii de Neanderthal se pare că au fost nişte animale foarte sofisticate, dar care nu dispuneau de funcţiile creierului omului modern de a gândi abstract şi în perspectivă.
Proiectul privind descifrarea codului ADN al omului de Neanderthal urmează după descifrarea genomului la cimpanzei, cea mai apropiată rudă în viaţă a omului modern. Harta genomului de la cimpanzeu prezintă o lungă listă de diferenţe faţă de cea a omul modern, unele dintre aceste fiind extrem de importante pentru cercetători, care vor încerca să observe dacă le pot identifica şi în harta genomului la omul de Neanderthal.
Descifrarea codului ADN al cimpanzeilor "a condus pur şi simplu la evidenţierea a peste 35 de milioane de diferenţe între aceste maimuţe antropoide şi omul modern" a declarat şi Jonathan Rothberg, preşedintele corporaţiei 454.
"Descifrând codul genetic al omului de Neanderthal sperăm să putem izola acele mici diferenţe care ne-au oferit nouă ca oameni moderni funcţii cognitive mult mai complexe", a mai adăugat el.
În următorii doi ani oamenii de ştiinţă speră că vor reuşi să reconstruiască modelul genomului de Neanderthal folosind rămăşiţele fosile ale mai multor reprezentanţi ai acestei specii. Procesul de obţinere a acestor date nu va fi deloc uşor, fosilele datând de acum 40.000 de ani şi ADN-ul lor fiind contaminat cu cu cel al diferitelor microorganisme care au invadat corpul după moartea individului.
Acest nou proiect îşi propune să contribuie la înţelegerea evoluţiei caracteristicilor unice pentru omul modern şi să identifice schimbările genetice care au permis omului modern să părăsească Africa şi să se înmulţească foarte repede pe întreg Pământul. (Rompres)
"Omul de Neanderthal este cea mai apropiată rudă a omului modern şi suntem de părere că prin studierea atentă a omului de Neanderthal putem afla foarte multe", a declarat Michael Egholm, vicepreşedinte al corporaţiei americane 454 Life Sciences Corp. din Branford, Connecticut.
Până în prezent ştiinţa nu a putut oferi un răspuns fără echivoc la întrebările cu privire la modul în care omul modern a dobândit trăsăturile sale definitorii, printre care se numără postura complet bipedă a corpului sau folosirea limbajului articulat. Oamenii de Neanderthal se pare că au fost nişte animale foarte sofisticate, dar care nu dispuneau de funcţiile creierului omului modern de a gândi abstract şi în perspectivă.
Proiectul privind descifrarea codului ADN al omului de Neanderthal urmează după descifrarea genomului la cimpanzei, cea mai apropiată rudă în viaţă a omului modern. Harta genomului de la cimpanzeu prezintă o lungă listă de diferenţe faţă de cea a omul modern, unele dintre aceste fiind extrem de importante pentru cercetători, care vor încerca să observe dacă le pot identifica şi în harta genomului la omul de Neanderthal.
Descifrarea codului ADN al cimpanzeilor "a condus pur şi simplu la evidenţierea a peste 35 de milioane de diferenţe între aceste maimuţe antropoide şi omul modern" a declarat şi Jonathan Rothberg, preşedintele corporaţiei 454.
"Descifrând codul genetic al omului de Neanderthal sperăm să putem izola acele mici diferenţe care ne-au oferit nouă ca oameni moderni funcţii cognitive mult mai complexe", a mai adăugat el.
În următorii doi ani oamenii de ştiinţă speră că vor reuşi să reconstruiască modelul genomului de Neanderthal folosind rămăşiţele fosile ale mai multor reprezentanţi ai acestei specii. Procesul de obţinere a acestor date nu va fi deloc uşor, fosilele datând de acum 40.000 de ani şi ADN-ul lor fiind contaminat cu cu cel al diferitelor microorganisme care au invadat corpul după moartea individului.
Acest nou proiect îşi propune să contribuie la înţelegerea evoluţiei caracteristicilor unice pentru omul modern şi să identifice schimbările genetice care au permis omului modern să părăsească Africa şi să se înmulţească foarte repede pe întreg Pământul. (Rompres)
