Potrivit acestuia, soia modificată genetic este o plantă care ar fi însemnat extrem de mult pentru agricultură, pentru că ar fi contribuit substanţial la curăţarea terenului, deoarece este foarte rezistentă la un ierbicid puternic, care, pe de altă parte, este agresiv cu buruienile din cultură.
"Din proprie experienţă vă spun că această curăţare, mai ales de buruienile perene, ar fi fost extrem de necesară în agricultura noastră, şi aici vorbim de suprafeţe mari de teren", a spus Haş.
Acesta a mai afirmat că în UE există ţări care folosesc plante modificate genetic, cum ar fi Germania, unde sunt autorizaţi patru hibrizi de porumb, Spania, pe jumătate din suprafaţa cultivată cu porumb şi Cehia.
"În perioada care va urma, tot mai multe ţări din UE vor lăsa portiţa deschisă pentru aceste plante, pentru că sunt un real progres. De fapt, isteria aceasta împotriva plantelor modificate genetic a fost pornită de războiul economic dintre Europa şi SUA, război care, oricum, este pierdut de Europa", a mai spus Haş.
Acesta a mai amintit că în lume există ţări precum Statele Unite ale Americii, Canada, Argentina, India, China, care au suprafeţe imense cultivate cu plante modificate genetic, şi că autorizarea folosirii acestor plante este dată de către patru organisme, ceea ce înseamnă un control destul de riguros.
Cele mai cultivate plante modificate sunt soia, porumbul, bumbacul, rapiţa, şi sunt în pregătire şi câteva soiuri de orez. "De exemplu, există orez modificat, care asigură o producţie cu 30 la sută mai mare decât la cel normal, sau orez bogat în provitamina A, care salvează anual zeci de mii de copii de la orbire, sau orez care dacă este folosit în hrana diabeticilor poate chiar să determine evitarea insulinei", a afirmat Ioan Haş, care este convins că mai devreme sau mai târziu acest progres va intra şi în agricultura României. (Rompres)