La unii pacienţi care suferă de diferite boli
ale ţesutului conjunctiv, hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP) asociată
poate fi ameliorată cu ajutorul tratamentului imunosupresiv, relatează
cercetători din Franţa. ”Datele noastre confirmă teoria că inflamaţia activă joacă un rol important în
inducţia şi/sau progresia HTAP, în special la pacienţii cu boală de ţesut
conjunctiv, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau boala mixtă de ţesut
conjunctiv”, a declarat pentru Reuters Health Dr. Marc Humbert, conducătorul
studiului.
Dr. Humbert de la Spitalul Antoine Beclere din
Clamart şi colegii săi au analizat în mod retrospectiv datele medicale ale 28
de pacienţi diagnosticaţi cu HTAP asociată cu lupus eritematos, sclerodermie
sistemică sau boală mixtă de ţesut conjunctiv.
Toţi bolnavii au beneficiat de un bolus de ciclofosfamid lunar pe o perioadă de cel puţin 3 luni iar 22 dintre ei au primit şi tratament sistemic cu glucocorticoizi.
Nu s-a înregistrat nici un răspuns la pacienţii cu scleroză sistemică, dar 5 dintre cei 12 pacienţi cu lupus eritematos şi 3 din cei 8 cu boală mixtă de ţesut conjunctiv au arătat o îmbunătăţire la terapia de prima linie.
În cursul urmăririi bolnavilor s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă a distanţei de mers de 6 minute (449 m vs. 294 m) şi o scădere semnificativă a presiunii din artera pulmonară respectiv a indicelui de rezistenţă pulmonară vasculară.
În plus, supravieţuirea la 5 ani a fost 100% în cazul pacienţilor cu răspuns favorabil la tratamentul instituit şi numai 38% când nu s-a produs nici o ameliorare.
În ciuda acestor rezultate încurajatoare, concluzia Doctorului Humbert este că ”nu ştim dacă infalamaţia poate fi o ţintă terapeutică şi în alte condiţii de HTAP, de exemplu în cazul HTAP idiopatică sau familială.”
Chest 2006;130:182-189.
Toţi bolnavii au beneficiat de un bolus de ciclofosfamid lunar pe o perioadă de cel puţin 3 luni iar 22 dintre ei au primit şi tratament sistemic cu glucocorticoizi.
Nu s-a înregistrat nici un răspuns la pacienţii cu scleroză sistemică, dar 5 dintre cei 12 pacienţi cu lupus eritematos şi 3 din cei 8 cu boală mixtă de ţesut conjunctiv au arătat o îmbunătăţire la terapia de prima linie.
În cursul urmăririi bolnavilor s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă a distanţei de mers de 6 minute (449 m vs. 294 m) şi o scădere semnificativă a presiunii din artera pulmonară respectiv a indicelui de rezistenţă pulmonară vasculară.
În plus, supravieţuirea la 5 ani a fost 100% în cazul pacienţilor cu răspuns favorabil la tratamentul instituit şi numai 38% când nu s-a produs nici o ameliorare.
În ciuda acestor rezultate încurajatoare, concluzia Doctorului Humbert este că ”nu ştim dacă infalamaţia poate fi o ţintă terapeutică şi în alte condiţii de HTAP, de exemplu în cazul HTAP idiopatică sau familială.”
Chest 2006;130:182-189.
