După rezultatele unei metaanalize, adulţii sănătoşi, normotensivi, care au
donat un rinichi au şanse mult mai mari să dezvolte o creştere a tensiunii
arteriale (TA) cu 5 mmHg în primii 5-10 ani faţă de persoanele care nu sunt
donatori. ”Luarea deciziei corecte este foarte grea, luând în considerare
posibilitatea ca prelevarea rinichiului poate să aibă un efect dăunător precoce
sau tardiv mai puternic asupra donorului decât beneficiile psihologice ale
altruismului şi însănătoşirea
receptorului,” au afirmat Dr. Amit X. Garg şi coautorii în articolul publicat în revista
Annals of Internal Medicine. În timp ce riscurile precoce sunt bine definite,
efectele tardive pe tensiunea arterială sunt necunoscute.De aceea, Dr. Garg, de la London Health Sciences Centre din Ontario, Canada şi colegii săi au condus un studiu bazat pe analiza retrospectivă a literaturii din perioada 1966-2005. Au identificat 48 de studii din 28 de ţări în care au fost urmăriţi 5145 de donori în medie timp de 7 ani. În momentul intervenţiei chirurgicale vârsta medie a donatorilor era 41 ani cu o tensiune arterială sistolică (TAS) medie de 121 mmHg, şi tensiune arterială diastolică (TAD) medie de 77mmHg.
Cercetătorii nu au găsit nici un studiu care să fie suficient de mare să detecteze o creştere minimă a tensiunii arteriale de 4 mmHg. Totuşi, datele extrapolate estimate au fost semnificative din punct de vedere statistic. Cu aproximativ 10 ani după operaţia de transplant donatorii au prezentat o creştere medie de 6 mmHg a TAS şi o creştere medie de 4 mmHg a TAD.
Factorii prognostici identificaţi ca asociaţi cu presiunea arterială cerscută în timpul urmăririi erau vârsta peste 60 de ani, sexul masculin, nivelul iniţial crescut al TA, greutatea corporală mai mare decât cea ideală şi rata filtrării gromelurale scăzute.
Echipa Doctorului Garg susţine că medicii implicaţi în transplantul de rinichi ”trebuie să-i explice riscurile la fiecare donor, să îi urmărească indiferent de starea lor de sănătate pre-transplant, să suprevegheze factorii de risc pentru a preveni hipertensiunea şi boala cardiovasculară ulterioară.”
Menţionând heterogenitatea studiilor şi lipsa randomizării, cercetătorii cred că rezulatele metaanlizei pot fi cel mai bine confirmate sau respinse printr-un studiu multicentric mare în cohortă, cu un număr de donori reprezentant din punct de vedere ststistic şi totodată cu un număr corespunzător de persone pentru grupul control. (Reuters Health)
