Ocluzia de arteră carotidă poate fi asociată cu
simptomele depresiei, iar implantarea
unui stent pe vasul înfundat poate aduce beneficii şi pentru starea psihică,
relatează cercetători din Austruia în numărul de august al revistei Radiology. ”Există un efect neuropsihologic benefic incontestabil la aceşti pacienţi”, a
declarat Dr. Wolfgang Mlekusch pentru Reuters Health. La Spitalul General din Viena, Dr. Mlekusch şi colegii săi au urmărit 143 de
pacienţi la care s-a efectuat implantarea de stent pe artera carotidă
(carotid artery stent - CAS) din cauza unei stenoze asimptomatice de grad înalt
pe artera respectivă. În grupul control au fost incluşi 102 de pacienţi cu
arteriopatie periferică obliterantă, dar fără stenoză de arteră carotidă. La ei
s-a practicat angioplastie transluminală percutanată la nivelul arterelor
membrelor inferioare.
Pacienţii au fost evaluaţi pentru depresie cu ajutorul chestionarului Beck Depression Inventory înainte şi cu 4 săptămâni după intervenţie.
Înainte de procedură candidaţii pentru implantare de CAS aveau o prevalenţă semnificativ mai mare a depresiei decât pacienţii din grupul control (33.6% versus 16.7%). În cursul urmăririi, la subiecţii cu CAS această cifră a scăzut semnificativ (la 9,8%), dar a rămas practic neschimbat din punct de vedere statistic la grupul control (13,0%).
”Pacienţii noştri reprezintă cea mai mare populaţie studiată vreodată în privinţa evoluţiei neurocognitive după implantare de CAS”, a subliniat Dr. Mlekusch. ”Totuşi, sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica multe aspecte ale acestui domeniu”, a adăugat cercetătorul.
Pacienţii au fost evaluaţi pentru depresie cu ajutorul chestionarului Beck Depression Inventory înainte şi cu 4 săptămâni după intervenţie.
Înainte de procedură candidaţii pentru implantare de CAS aveau o prevalenţă semnificativ mai mare a depresiei decât pacienţii din grupul control (33.6% versus 16.7%). În cursul urmăririi, la subiecţii cu CAS această cifră a scăzut semnificativ (la 9,8%), dar a rămas practic neschimbat din punct de vedere statistic la grupul control (13,0%).
”Pacienţii noştri reprezintă cea mai mare populaţie studiată vreodată în privinţa evoluţiei neurocognitive după implantare de CAS”, a subliniat Dr. Mlekusch. ”Totuşi, sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica multe aspecte ale acestui domeniu”, a adăugat cercetătorul.
