Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti
are în prezent 151 de ambulanţe, efectiv
cu 40% mai mic decât ar fi necesar, a declarat, pentru Rompres, directorul
serviciului, dr. Ovidiu Cizmaru. El
a menţionat că din 2003 a trimis mai multe adrese diverşilor miniştri ai
sănătăţii, fără ca aceste solicitări să primească un răspuns concret, ci doar
invocarea lipsei de fonduri. Cizmaru s-a referit la Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate, care în sfârşit
reglementează posibilitatea utilizării banilor pe care serviciul
de ambulanţă îi primeşte de la Casa naţională de Asigurări de Sănătate şi
pentru investiţii.
Dr. Cizmaru a amintit decizia din acest an a Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) privind achiziţionarea a 300 de ambulanţe - 150 tip C, adică pentru urgenţe majore, şi 150 tip B, care au pe lângă un asistent şi defibrilator.
Privitor la personal, directorul Ambulanţei a invocat Ordonanţa 1/2006, care prevede că pot fi deblocate numai posturile unice, această reglementare fiind un impediment pentru acest serviciu, deoarece nu poate să angajeze şoferi, ambulanţieri şi medici. În urma demersurilor repetate făcute către Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti s-au putut obţine trei posturi, pentru medic de urgenţă şi medic generalist, dar acestea sunt total insuficiente.
Ovidiu Cizmaru consideră că ar trebui ca directorul să-şi analizeze necesarul de personal şi să poată să-şi aleagă oamenii şi să organizeze concursuri atunci când are nevoie. "De multe ori acceptăm şi oameni cu o pregătire mai slabă, din cauza lipsei de adresabilitate pentru aceste posturi, explicată prin salariile mici şi prin program", a spus dr. Cizmaru. El a adăugat că diferenţa dintre salariul medicilor, asistenţilor care lucrează într-un spital şi al celor care lucrează la ambulanţă este de aproape două milioane. Medici, asistenţi de la Serviciul de ambulanţă au plecat în Italia, Spania, Statele Unite ale Americii şi au fost acceptaţi imediat, a menţionat directorul Ambulanţei.
În acest an Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti va împlini 100 de ani de la înfiinţare. El a avut un sistem special de funcţionare la constituirea sa, având personalitate juridică şi o astfel de structură, a menţionat dr. Cizmaru.
Directorul Ambulanţei a arătat că în Bucureşti, după estimările făcute, sunt aproape 3,5 milioane de oameni care au nevoie de asistenţă medicală. Zilnic ambulanţa este chemată la şase-şapte accidente grave. Pentru toate acestea este nevoie de un parc auto mai mare şi de personal, consideră dr. Cizmaru. El s-a referit şi la faptul că tot Serviciul de ambulanţă asigură şi transportul pentru persoanele care trebuie dializate, pentru care în prezent sunt 15 maşini, insuficiente însă.
Privitor la substaţii, directorul Ambulanţei a explicat că în prezent sunt şase, dintre care doar două sedii sunt ale Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, celelalte fiind închiriate de la primării. El a opinat că numărul substaţiilor ar trebui dublat, pentru a facilita ajungerea la caz, având în vedere condiţiile în care se circulă. În context, dr. Cizmaru a abordat şi proasta colaborare cu primăriile, care, apreciază el, ar trebui să se implice mai mult.
Directorul Ambulanţei a subliniat că trebuie gândită o modalitate de degajare a circulaţiei în oraş, luând în considerare numărul foarte mare de maşini, din această cauză fiind mari probleme de a ajunge la cazuri, în special în centrul Capitalei, cu locurile de parcare.
Directorul Serviciului de Ambulanţă este de părere că ar trebui păstrat şi numărul vechi de apelare al Ambulanţei în paralel cu 112, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor europene, mai puţin Luxemburg, Portugalia şi Suedia. El a explicat aceasta prin faptul că în cazul unor probleme tehnice numărul se blochează şi nu mai poate fi apelat. În această situaţie numărul 112 trebuie dublat de un alt număr.
Dr. Cizmaru consideră că trebuie să se dezvolte cât mai repede şi serviciile de ambulanţă private, care mai pot prelua o parte dintre cazuri şi care, împreună cu serviciul public, ar fi foarte utile în cazul unei catastrofe.
El a recunoscut că sunt multe reclamaţii la Serviciul de Ambulanţă în legătură cu timpul de ajungere la caz, dar a explicat că există mai multe coduri tocmai pentru a suplini lipsa echipajelor. ªi anume, codul roşu - codul pentru urgenţe majore (căzuţi în stradă, infarct de miocard, comă ş.a.), unde ambulanţa trebuie să ajungă foarte repede, codul galben (lipotimii, sincope) şi codul verde (colici abdominale, de ex. renale, febra, cu excepţia febrei la copii, care este inclusă la urgenţe majore). Cizmaru a precizat că nu vârsta constituie criteriul principal de a ajunge la caz.
Ovidiu Cizmaru s-a referit şi la recenta vizită a preşedintelui Traian Băsescu la Serviciul de Ambulanţă, şeful statului interesându-se cum funcţionează acesta şi ce nevoi are."Vizita preşedintelui a fost o surpriză pentru noi. Este singurul preşedinte de stat care a vizitat unitatea. Ne-a văzut aşa cum suntem, cu greutăţile noastre, a stat alături de operatoare şi a văzut numărul mare de solicitări cu care ne confruntăm" - a spus directorul Ambulanţei Capitalei.
Conf. dr. Vlad Iliescu, secretar de stat în MSP, a precizat, pentru Rompres, că până la sfârşitul anului se vor achiziţiona 300 de ambulanţe, la nivel naţional, pentru îmbunătăţirea sistemului de urgenţă. În legătură cu distribuţia în teritoriu, secretarul de stat a menţionat că aceasta se va face în funcţie de necesităţi, pentru o utilizare optimă. (Rompres)
Dr. Cizmaru a amintit decizia din acest an a Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) privind achiziţionarea a 300 de ambulanţe - 150 tip C, adică pentru urgenţe majore, şi 150 tip B, care au pe lângă un asistent şi defibrilator.
Privitor la personal, directorul Ambulanţei a invocat Ordonanţa 1/2006, care prevede că pot fi deblocate numai posturile unice, această reglementare fiind un impediment pentru acest serviciu, deoarece nu poate să angajeze şoferi, ambulanţieri şi medici. În urma demersurilor repetate făcute către Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti s-au putut obţine trei posturi, pentru medic de urgenţă şi medic generalist, dar acestea sunt total insuficiente.
Ovidiu Cizmaru consideră că ar trebui ca directorul să-şi analizeze necesarul de personal şi să poată să-şi aleagă oamenii şi să organizeze concursuri atunci când are nevoie. "De multe ori acceptăm şi oameni cu o pregătire mai slabă, din cauza lipsei de adresabilitate pentru aceste posturi, explicată prin salariile mici şi prin program", a spus dr. Cizmaru. El a adăugat că diferenţa dintre salariul medicilor, asistenţilor care lucrează într-un spital şi al celor care lucrează la ambulanţă este de aproape două milioane. Medici, asistenţi de la Serviciul de ambulanţă au plecat în Italia, Spania, Statele Unite ale Americii şi au fost acceptaţi imediat, a menţionat directorul Ambulanţei.
În acest an Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti va împlini 100 de ani de la înfiinţare. El a avut un sistem special de funcţionare la constituirea sa, având personalitate juridică şi o astfel de structură, a menţionat dr. Cizmaru.
Directorul Ambulanţei a arătat că în Bucureşti, după estimările făcute, sunt aproape 3,5 milioane de oameni care au nevoie de asistenţă medicală. Zilnic ambulanţa este chemată la şase-şapte accidente grave. Pentru toate acestea este nevoie de un parc auto mai mare şi de personal, consideră dr. Cizmaru. El s-a referit şi la faptul că tot Serviciul de ambulanţă asigură şi transportul pentru persoanele care trebuie dializate, pentru care în prezent sunt 15 maşini, insuficiente însă.
Privitor la substaţii, directorul Ambulanţei a explicat că în prezent sunt şase, dintre care doar două sedii sunt ale Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, celelalte fiind închiriate de la primării. El a opinat că numărul substaţiilor ar trebui dublat, pentru a facilita ajungerea la caz, având în vedere condiţiile în care se circulă. În context, dr. Cizmaru a abordat şi proasta colaborare cu primăriile, care, apreciază el, ar trebui să se implice mai mult.
Directorul Ambulanţei a subliniat că trebuie gândită o modalitate de degajare a circulaţiei în oraş, luând în considerare numărul foarte mare de maşini, din această cauză fiind mari probleme de a ajunge la cazuri, în special în centrul Capitalei, cu locurile de parcare.
Directorul Serviciului de Ambulanţă este de părere că ar trebui păstrat şi numărul vechi de apelare al Ambulanţei în paralel cu 112, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor europene, mai puţin Luxemburg, Portugalia şi Suedia. El a explicat aceasta prin faptul că în cazul unor probleme tehnice numărul se blochează şi nu mai poate fi apelat. În această situaţie numărul 112 trebuie dublat de un alt număr.
Dr. Cizmaru consideră că trebuie să se dezvolte cât mai repede şi serviciile de ambulanţă private, care mai pot prelua o parte dintre cazuri şi care, împreună cu serviciul public, ar fi foarte utile în cazul unei catastrofe.
El a recunoscut că sunt multe reclamaţii la Serviciul de Ambulanţă în legătură cu timpul de ajungere la caz, dar a explicat că există mai multe coduri tocmai pentru a suplini lipsa echipajelor. ªi anume, codul roşu - codul pentru urgenţe majore (căzuţi în stradă, infarct de miocard, comă ş.a.), unde ambulanţa trebuie să ajungă foarte repede, codul galben (lipotimii, sincope) şi codul verde (colici abdominale, de ex. renale, febra, cu excepţia febrei la copii, care este inclusă la urgenţe majore). Cizmaru a precizat că nu vârsta constituie criteriul principal de a ajunge la caz.
Ovidiu Cizmaru s-a referit şi la recenta vizită a preşedintelui Traian Băsescu la Serviciul de Ambulanţă, şeful statului interesându-se cum funcţionează acesta şi ce nevoi are."Vizita preşedintelui a fost o surpriză pentru noi. Este singurul preşedinte de stat care a vizitat unitatea. Ne-a văzut aşa cum suntem, cu greutăţile noastre, a stat alături de operatoare şi a văzut numărul mare de solicitări cu care ne confruntăm" - a spus directorul Ambulanţei Capitalei.
Conf. dr. Vlad Iliescu, secretar de stat în MSP, a precizat, pentru Rompres, că până la sfârşitul anului se vor achiziţiona 300 de ambulanţe, la nivel naţional, pentru îmbunătăţirea sistemului de urgenţă. În legătură cu distribuţia în teritoriu, secretarul de stat a menţionat că aceasta se va face în funcţie de necesităţi, pentru o utilizare optimă. (Rompres)
