Conform unui studiu publicat recent de cercetători
canadieni, un model simplu care
urmăreşte trei indicatori în primele patru ore după naştere poate estima riscul
conscinţelor severe la nou-născuţii cu encefalopatie hipoxică-ischemică. Cercetătorii
susţin că acesta va ajuta medicii în alegerea
terapiei neuroprotective adecvate pentru a preveni pierderea neuronală
secundară. Dr. Prakesh S. Shah de la Mount Sinai Hospital din Toronto şi colegii săi au analizat în mod retrospectiv datele ale 345 nou-născuţi cu
encefalopatie hipoxică-ischemică moderată sau severă, internaţi la Hospital for
Sick Children din Toronto în perioada 1985-2000. Ei au descris un model simplu ce
a apărut în numărul de iulie al revistei Archives of Pediatric and Adolescent
Medicine.
Datele au arătat că 115 dintre copii au murit la vârsta medie de 48 de ore şi 111 au avut alte complicaţii grave, inclusiv paralizie cerebrală severă, întârziere în dezvoltare, surditate neurosenzorială sau cecitate corticală.
Pentru cei 302 nou-născuţi cu date complete echipa condusă de Dr. Shah a identificat potenţialii parametri de prognostic care sunt prezenţi în primele patru ore. Au ales acest interval scurt din cauza ferestrei terapeutice înguste de 5-6 ore.
Cei trei predictori cu valoare statistică înalt semnificativă au fost: administrarea compresiilor toracice peste 1 minut, începerea respiraţiei după 30 de minute şi deficitul de baze mai mare decât 16 în oricare analiză ASTRUP.
Consecinţe grave au apărut la 46% dintre copii la care aceşti predictori au fost absenţi, la 64% în prezenţa unui factor, la 76% cu doi parametri şi la 93% în cazul nou-născuţilor cu toţi trei factori prezenţi.
Cercetătorii au adăugat că ”certitudinea prognostică este deseori imposibil de atins.” De exemplu, pacienţii cu nici un factor predictiv negativ aveau prognostic rezervat în 46%, pe de altă parte nou-născuţii cu trei indicatori aveau o şansă de numai 7% pentru evitarea unei complicaţii grave. (Reuters Health)
Datele au arătat că 115 dintre copii au murit la vârsta medie de 48 de ore şi 111 au avut alte complicaţii grave, inclusiv paralizie cerebrală severă, întârziere în dezvoltare, surditate neurosenzorială sau cecitate corticală.
Pentru cei 302 nou-născuţi cu date complete echipa condusă de Dr. Shah a identificat potenţialii parametri de prognostic care sunt prezenţi în primele patru ore. Au ales acest interval scurt din cauza ferestrei terapeutice înguste de 5-6 ore.
Cei trei predictori cu valoare statistică înalt semnificativă au fost: administrarea compresiilor toracice peste 1 minut, începerea respiraţiei după 30 de minute şi deficitul de baze mai mare decât 16 în oricare analiză ASTRUP.
Consecinţe grave au apărut la 46% dintre copii la care aceşti predictori au fost absenţi, la 64% în prezenţa unui factor, la 76% cu doi parametri şi la 93% în cazul nou-născuţilor cu toţi trei factori prezenţi.
Cercetătorii au adăugat că ”certitudinea prognostică este deseori imposibil de atins.” De exemplu, pacienţii cu nici un factor predictiv negativ aveau prognostic rezervat în 46%, pe de altă parte nou-născuţii cu trei indicatori aveau o şansă de numai 7% pentru evitarea unei complicaţii grave. (Reuters Health)
