O minoritate a adulţilor cu astm stabil sunt purtători de agenţi patogeni în spută şi în secreţiile faringiene, ceea ce se corelează cu alterarea funcţiei pulmonare şi recurenţa frecventă a simptomelor de astm, relatează cercetători finlandezi. Este cunoscut faptul, că infecţia respiratorie cu microorganisme ca rinovirus şi Chlamydia pneumoniae reprezintă un trigger pentru exacerbarea astmului, dar rolul acestor patogeni în cazul adulţilor cu boală stabilă era neclară până în prezent.
Dr. T. H. Harju, de la the University of Oulu, şi colegii săi au testat probe de spută şi exudat faringian de la 103 pacienţi cu astm stabil şi 30 subiecţi sănătoşi pentru izolarea diferiţilor agenţi patogeni. Rezultatele au apărut în numărul de iulie al revistei Thorax.
Rinovirusul a fost prezent în 6,7% la grupul control, 9,4% la astmatici cu boală uşoară şi 16,0% la cei cu astm moderat. Prezenţa microbului a fost asociată cu simptome astmatice mai severe şi cu reducerea FEV1.
Bordetella pertussis a fost prezent la 16,7% dintre persoanele sănătoase, la 28,3% dintre cei cu astm uşor şi la 20% dintre pacienţii cu astm moderat. Pozitivitatea pentru această bacterie arată asociaţie similară cu acuzele astmatice şi cu FEV1.
În contrast, C. pneumoniae a fost mult mai frecvent întâlnită la subiecţii sănătoşi decât la astmatici (36,6% vs. 20,8% la astm uşor şi 22% la ast moderat), dar ca şi ceilalţi microbi, prezenţa lor a influenţat în mod negtiv funcţia pulmonară.
”Acest studiu arată că există o asociere între pozitivitatea pentru agenţi patogeni şi simptomatologia clinică”, conclud autorii. “ARN-ul de rinovirus şi ADN-ul de C. pneumoniae şi B pertussis sunt de multe ori prezente în sputa sau secreţia faringiană a pecienţilor astmatici, care nu prezintă infecţie intercurentă sau exacerbarea astmului, dar şi la persoane sănătoase.” (Reuters Health)
Dr. T. H. Harju, de la the University of Oulu, şi colegii săi au testat probe de spută şi exudat faringian de la 103 pacienţi cu astm stabil şi 30 subiecţi sănătoşi pentru izolarea diferiţilor agenţi patogeni. Rezultatele au apărut în numărul de iulie al revistei Thorax.
Rinovirusul a fost prezent în 6,7% la grupul control, 9,4% la astmatici cu boală uşoară şi 16,0% la cei cu astm moderat. Prezenţa microbului a fost asociată cu simptome astmatice mai severe şi cu reducerea FEV1.
Bordetella pertussis a fost prezent la 16,7% dintre persoanele sănătoase, la 28,3% dintre cei cu astm uşor şi la 20% dintre pacienţii cu astm moderat. Pozitivitatea pentru această bacterie arată asociaţie similară cu acuzele astmatice şi cu FEV1.
În contrast, C. pneumoniae a fost mult mai frecvent întâlnită la subiecţii sănătoşi decât la astmatici (36,6% vs. 20,8% la astm uşor şi 22% la ast moderat), dar ca şi ceilalţi microbi, prezenţa lor a influenţat în mod negtiv funcţia pulmonară.
”Acest studiu arată că există o asociere între pozitivitatea pentru agenţi patogeni şi simptomatologia clinică”, conclud autorii. “ARN-ul de rinovirus şi ADN-ul de C. pneumoniae şi B pertussis sunt de multe ori prezente în sputa sau secreţia faringiană a pecienţilor astmatici, care nu prezintă infecţie intercurentă sau exacerbarea astmului, dar şi la persoane sănătoase.” (Reuters Health)
