Nici măcar în somn nu suntem cu toţii egali. Bogaţii au mai multe ore la dispoziţie
pentru dormit faţă de cei săraci, iar pentru negri deşteptătorul sună cu
regularitate mai devreme decât pentru indivizii cu pielea albă. Femeile
reuşesc, totuşi, să mai beneficieze de câteva zeci de minute în plus de somn
faţă de bărbaţi. Dar pentru toţi, "National
Sleep Foundation" din SUA are de transmis un avertisment: ne odihnim
prea puţin, iar faptul că întindem prea mult coarda poate avea consecinţe negative asupra stării de sănătate,
notează autoarea articolului inserat în ziarul La Repubblica.
Rezultatele studiului efectuat de Universitatea din Chicago care a chestionat 669 de adulţi americani cu vârste cuprinse între 38 şi 50 de ani au fost publicate în numărul din iulie al publicaţiei 'American Journal of Epidemiology'. Rezultatul este că în medie fiecare individ 'îşi petrece' 7,5 ore din zi la pat. Dar perioada de somn efectiv nu depăşeşte 6,1 ore, ţinând seama de faptul că o oră şi jumătate în fiecare seară indivizii chestionaţi o petrec citind, urmărind programe la TV sau întorcându-se de pe o parte pe alta în pat.
Dacă un somn bun care ajută la refacere este o caracteristică a femeilor albe (6,71 ore) urmate de bărbaţii albi (6,09 ore) şi de femeile de culoare (5,9 ore), bărbaţii de culoare sunt cei ce deţin recordul de rezistenţă la oboseală (5,1 ore de somn efectiv), împreună cu aceea a timpului mai mare petrecut în pat înainte de a adormi (două ore exact în fiecare seară).
Din acest studiu a reieşit totodată că unui venit mai mare 'îi corespunde' în medie o perioadă de somn mai lungă. La începutul anilor 1900 se dormea în medie 9 ore pe noapte iar în anii '70 numărul orelor de somn a scăzut la mai puţin de 7 ore.
"Oamenii nu se gândesc la câte ore dorm efectiv în fiecare noapte. ªi, în general, când se gândesc la acest lucru, consideră că s-au odihnit mai mult decât au făcut-o de fapt", afirmă Diane Lauderdale de la Universitatea din Chicago, autoarea principală a studiului.
Pentru a evita obstacolul răspunsurilor necredibile din partea voluntarilor, medicii americani au aplicat la încheietura mâinii voluntarilor aparate care înregistrau momentul adormirii şi al trezirii efective.
"Rezultatele cu privire la 'sărăcia' somnului nostru au fost surprinzătoare şi depind de dezvoltarea şi evoluţia unei societăţi active 24 de ore din 24", potrivit lui Lauderdale. În legătură cu deosebirile dintre bogaţi şi săraci, cercetătoarea are o explicaţie: "Persoanele care câştigă mai mult au probabil mai puţine griji legate de viaţa lor de zi cu zi. ªi, după toate probabilităţile, ele au un control mai mare asupra mediului în care îşi petrec noaptea".
Odihna mai puţină nu numai că provoacă iritabilitate, împiedicând capacitatea de concentrare şi de învăţare; dar, potrivit unor studii recente, face ca respectarea unui regim alimentar să fie mai dificilă, contribuie la creşterea probabilităţilor de îmbolnăvire de diabet şi duce şi la creşterea tensiunii arteriale.
Într-adevăr, într-un material apărut în luna martie cotidianul The Financial Times critica teza omului modern sclav al ceasului deşteptător şi se întreba: "Dar cine a spus că dormim prea puţin?". Nu cumva este vorba de nişte zvonuri puse în circulaţie de industriile farmaceutice pentru a vinde pastile din ce în ce mai costisitoare contra insomniei?
Dacă acest lucru ar fi adevărat, atunci s-ar putea explica şi motivul pentru care bogaţii dorm mai mult..., conchide autoarea articolului. (Rompres)
Rezultatele studiului efectuat de Universitatea din Chicago care a chestionat 669 de adulţi americani cu vârste cuprinse între 38 şi 50 de ani au fost publicate în numărul din iulie al publicaţiei 'American Journal of Epidemiology'. Rezultatul este că în medie fiecare individ 'îşi petrece' 7,5 ore din zi la pat. Dar perioada de somn efectiv nu depăşeşte 6,1 ore, ţinând seama de faptul că o oră şi jumătate în fiecare seară indivizii chestionaţi o petrec citind, urmărind programe la TV sau întorcându-se de pe o parte pe alta în pat.
Dacă un somn bun care ajută la refacere este o caracteristică a femeilor albe (6,71 ore) urmate de bărbaţii albi (6,09 ore) şi de femeile de culoare (5,9 ore), bărbaţii de culoare sunt cei ce deţin recordul de rezistenţă la oboseală (5,1 ore de somn efectiv), împreună cu aceea a timpului mai mare petrecut în pat înainte de a adormi (două ore exact în fiecare seară).
Din acest studiu a reieşit totodată că unui venit mai mare 'îi corespunde' în medie o perioadă de somn mai lungă. La începutul anilor 1900 se dormea în medie 9 ore pe noapte iar în anii '70 numărul orelor de somn a scăzut la mai puţin de 7 ore.
"Oamenii nu se gândesc la câte ore dorm efectiv în fiecare noapte. ªi, în general, când se gândesc la acest lucru, consideră că s-au odihnit mai mult decât au făcut-o de fapt", afirmă Diane Lauderdale de la Universitatea din Chicago, autoarea principală a studiului.
Pentru a evita obstacolul răspunsurilor necredibile din partea voluntarilor, medicii americani au aplicat la încheietura mâinii voluntarilor aparate care înregistrau momentul adormirii şi al trezirii efective.
"Rezultatele cu privire la 'sărăcia' somnului nostru au fost surprinzătoare şi depind de dezvoltarea şi evoluţia unei societăţi active 24 de ore din 24", potrivit lui Lauderdale. În legătură cu deosebirile dintre bogaţi şi săraci, cercetătoarea are o explicaţie: "Persoanele care câştigă mai mult au probabil mai puţine griji legate de viaţa lor de zi cu zi. ªi, după toate probabilităţile, ele au un control mai mare asupra mediului în care îşi petrec noaptea".
Odihna mai puţină nu numai că provoacă iritabilitate, împiedicând capacitatea de concentrare şi de învăţare; dar, potrivit unor studii recente, face ca respectarea unui regim alimentar să fie mai dificilă, contribuie la creşterea probabilităţilor de îmbolnăvire de diabet şi duce şi la creşterea tensiunii arteriale.
Într-adevăr, într-un material apărut în luna martie cotidianul The Financial Times critica teza omului modern sclav al ceasului deşteptător şi se întreba: "Dar cine a spus că dormim prea puţin?". Nu cumva este vorba de nişte zvonuri puse în circulaţie de industriile farmaceutice pentru a vinde pastile din ce în ce mai costisitoare contra insomniei?
Dacă acest lucru ar fi adevărat, atunci s-ar putea explica şi motivul pentru care bogaţii dorm mai mult..., conchide autoarea articolului. (Rompres)
