Concluziile primului
studiu din România privind fenomenul automedicaţiei, studiu comandat de
Fundaţia OZONE, arată faptul că 73% din
populaţia ţării îşi administrează medicamente fără a consulta în prealabil un
specialist. Peste 22% dintre respondenţi au declarat că iau medicamente
fără a apela la sfatul medicului cel puţin o dată pe lună. Femeile sunt cele
care apelează cel mai frecvent la automedicaţie, procentul acestora fiind de
82%, comparativ cu doar 63% dintre bărbaţi. "Considerăm acest
prim-studiu ca fiind baza viitoarelor proiecte ale Fundaţiei OZONE cu privire
la fenomenul automedicaţiei. Concluziile studiului ne oferă o imagine de
ansamblu a comportamentului populaţiei faţă de tratamentul diverselor
afecţiuni. În perioada următoare, studiul va fi pus la dispoziţia instituţiilor
publice cu atribuţii în managementul sănătăţii publice" - a declarat
Directorul Executiv al Fundaţiei OZONE, Carmen Tănase.
Alături de proiectul "Fii responsabil! Citeşte prospectul!", studiul face parte din campania naţională "Pentru o automedicaţie raţională", lansată de Fundaţia OZONE la sfârşitul anului trecut.
Aproximativ jumătate dintre români se consideră suficient de informaţi pentru a-şi administra singuri medicamente atunci când suferă de afecţiuni minore. Cele mai frecvente dintre acestea, pentru care populaţia apelează la automedicaţie, sunt: cefaleea, durerile de gât şi virozele respiratorii. În acelaşi timp, unu din doi români declară că oferă sfaturi rudelor şi apropiaţilor cu privire la tratarea unor probleme de sănătate. Iar unu din şapte părinţi (14%) îşi tratează copiii, atunci când aceştia au probleme de sănătate, fără a merge mai întâi la medic pentru a primi sfaturi avizate.
Atunci când se informează, pacienţii citesc în special indicaţiile terapeutice şi modul de administrare conţinute în prospect (68%), abia apoi urmând dozajul, data expirării, interacţiunea cu alte medicamente, efectele secundare sau substanţa activă. Un rol important în procesul de informare asupra unui medicament îl deţine şi preţul, un procent de 51% din respondenţi indicând preţul ca fiind la baza informaţiilor despre un produs.
În decizia de cumpărare a unui medicament care se eliberează fără prescripţie medicală, cea mai mare influenţă o exercită sfatul medicului/farmacistului (80%), dar şi al familiei (56%). Pe locul secund se situează broşurile şi sfaturile primite de la prieteni şi vecini.
În privinţa efectelor secundare ale automedicaţiei, românii se tem cel mai mult de riscurile care pot apărea în urma administrării medicamentelor pentru combaterea tulburărilor de somn, a durerilor de stomac şi a durerilor de cap. Cefaleea este intens combătută cu automedicaţie, cu toate că este asociată cu cel mai crescut risc de apariţie a efectelor secundare.
Studiul pune în evidenţă, de asemenea, factorii care favorizează automedicaţia: existenţa unor simptome care permit desfăşurarea normală a activităţilor zilnice; intervalul scurt de timp de la debutul simptomatologiei, mai precis în primele trei zile; existenţa unei simptomatologii asemănătoare în antecedente; convingerea că afecţiunea nu poate pune viaţa în pericol.
Atunci când merg însă la medic românii sunt foarte conştiincioşi: 80% respectă doza şi durata tratamentului indicate. Mai mult de jumătate din români se decid să meargă la medic abia atunci când simptomele apărute le împiedică buna desfăşurare a activităţii zilnice.
Studiul a fost realizat de compania GfK, la nivel naţional, în perioada 1-14 mai şi are o marjă de eroare de 2,9%. (Rompres)
Alături de proiectul "Fii responsabil! Citeşte prospectul!", studiul face parte din campania naţională "Pentru o automedicaţie raţională", lansată de Fundaţia OZONE la sfârşitul anului trecut.
Aproximativ jumătate dintre români se consideră suficient de informaţi pentru a-şi administra singuri medicamente atunci când suferă de afecţiuni minore. Cele mai frecvente dintre acestea, pentru care populaţia apelează la automedicaţie, sunt: cefaleea, durerile de gât şi virozele respiratorii. În acelaşi timp, unu din doi români declară că oferă sfaturi rudelor şi apropiaţilor cu privire la tratarea unor probleme de sănătate. Iar unu din şapte părinţi (14%) îşi tratează copiii, atunci când aceştia au probleme de sănătate, fără a merge mai întâi la medic pentru a primi sfaturi avizate.
Atunci când se informează, pacienţii citesc în special indicaţiile terapeutice şi modul de administrare conţinute în prospect (68%), abia apoi urmând dozajul, data expirării, interacţiunea cu alte medicamente, efectele secundare sau substanţa activă. Un rol important în procesul de informare asupra unui medicament îl deţine şi preţul, un procent de 51% din respondenţi indicând preţul ca fiind la baza informaţiilor despre un produs.
În decizia de cumpărare a unui medicament care se eliberează fără prescripţie medicală, cea mai mare influenţă o exercită sfatul medicului/farmacistului (80%), dar şi al familiei (56%). Pe locul secund se situează broşurile şi sfaturile primite de la prieteni şi vecini.
În privinţa efectelor secundare ale automedicaţiei, românii se tem cel mai mult de riscurile care pot apărea în urma administrării medicamentelor pentru combaterea tulburărilor de somn, a durerilor de stomac şi a durerilor de cap. Cefaleea este intens combătută cu automedicaţie, cu toate că este asociată cu cel mai crescut risc de apariţie a efectelor secundare.
Studiul pune în evidenţă, de asemenea, factorii care favorizează automedicaţia: existenţa unor simptome care permit desfăşurarea normală a activităţilor zilnice; intervalul scurt de timp de la debutul simptomatologiei, mai precis în primele trei zile; existenţa unei simptomatologii asemănătoare în antecedente; convingerea că afecţiunea nu poate pune viaţa în pericol.
Atunci când merg însă la medic românii sunt foarte conştiincioşi: 80% respectă doza şi durata tratamentului indicate. Mai mult de jumătate din români se decid să meargă la medic abia atunci când simptomele apărute le împiedică buna desfăşurare a activităţii zilnice.
Studiul a fost realizat de compania GfK, la nivel naţional, în perioada 1-14 mai şi are o marjă de eroare de 2,9%. (Rompres)
