Ministerul
Sănătăţii (MS), cu sprijinul tehnic şi financiar al Fondului ONU pentru
Populaţie şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a demarat un proces de îmbunătăţire a analizei
profesionale a mortalităţii materne şi a complicaţiilor sarcinii, având ca
scop final asigurarea unei maternităţi fără riscuri, informează un comunicat
transmis de MS. Procesul va include îmbunătăţirea metodologiei analizei
confidenţiale a deceselor materne pe baza celor mai moderne principii
şi introducerea unor noi metodologii, cum ar fi analiza cazurilor de
morbiditate maternă gravă care supravieţuiesc unor complicaţii cu risc vital.
Mortalitatea maternă este unul dintre indicatorii care arată gradul de dezvoltare a unei ţări. El ilustrează statutul femeilor, accesul lor la asistenţă medicală şi competenţa sistemului medical de a răspunde fiecărui caz în parte.
În România, mortalitatea maternă a scăzut constant în ultimii ani, de la 626 de decese materne în 1989, la 54 în 2005, ceea ce corespunde unei rate a mortalităţii de 17 decese materne la 100.000 de născuţi vii.
Cu toate acestea, comparativ cu ţările din Uniunea Europeană, rata mortalităţii materne este de aproximativ patru ori mai ridicată, ţările membre UE înregistrând în 2004 o rată a mortalităţii materne de 6,66 de decese materne la 100.000 de născuţi vii.
Ponderea deceselor prin avort în mortalitatea maternă a scăzut şi ea, în 2005 înregistrându-se cea mai mică valoare din ultimii şaisprezece ani (7 decese materne/100.000 născuţi vii). Ponderea deceselor prin risc obstetrical a scăzut mai lent comparativ cu cea înregistrată prin avort, având în 2005 o valoare de 10 decese materne la 100.000 de născuţi vii.
Factorii care sunt implicaţi în decesul unei femei gravide sunt complecşi şi nu ţin doar de sectorul medical, extinzându-se de la probleme sociale, întârzieri în solicitarea sau primirea ajutorului, până la aspecte legate de asistenţa medicală. Pentru a schimba această situaţie nu este suficient să se cunoască cifrele statistice referitoare la mortalitatea maternă, ci trebuie să fie cunoscut şi înţeles acest complex de factori.
Fiecare deces matern sau caz de complicaţii cu risc vital are o poveste a sa din care pot fi trase concluzii pentru evitarea unor astfel de cazuri. Analiza profesională a cazurilor de deces matern răspunde la întrebări cum ar fi: "De ce mor femeile în timpul sarcinii şi la naştere?", "Ce se poate face pentru a preveni decesul matern?", "Ce poate fi îmbunătăţit în asistenţa medicală în timpul sarcinii, naşterii şi lăuziei?".
Această analiză reprezintă unul dintre mecanismele importante prin care se poate realiza îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale în timpul sarcinii, naşterii şi lăuziei şi, prin aceasta, scăderea în timp a mortalităţii materne. (Rompres)
Mortalitatea maternă este unul dintre indicatorii care arată gradul de dezvoltare a unei ţări. El ilustrează statutul femeilor, accesul lor la asistenţă medicală şi competenţa sistemului medical de a răspunde fiecărui caz în parte.
În România, mortalitatea maternă a scăzut constant în ultimii ani, de la 626 de decese materne în 1989, la 54 în 2005, ceea ce corespunde unei rate a mortalităţii de 17 decese materne la 100.000 de născuţi vii.
Cu toate acestea, comparativ cu ţările din Uniunea Europeană, rata mortalităţii materne este de aproximativ patru ori mai ridicată, ţările membre UE înregistrând în 2004 o rată a mortalităţii materne de 6,66 de decese materne la 100.000 de născuţi vii.
Ponderea deceselor prin avort în mortalitatea maternă a scăzut şi ea, în 2005 înregistrându-se cea mai mică valoare din ultimii şaisprezece ani (7 decese materne/100.000 născuţi vii). Ponderea deceselor prin risc obstetrical a scăzut mai lent comparativ cu cea înregistrată prin avort, având în 2005 o valoare de 10 decese materne la 100.000 de născuţi vii.
Factorii care sunt implicaţi în decesul unei femei gravide sunt complecşi şi nu ţin doar de sectorul medical, extinzându-se de la probleme sociale, întârzieri în solicitarea sau primirea ajutorului, până la aspecte legate de asistenţa medicală. Pentru a schimba această situaţie nu este suficient să se cunoască cifrele statistice referitoare la mortalitatea maternă, ci trebuie să fie cunoscut şi înţeles acest complex de factori.
Fiecare deces matern sau caz de complicaţii cu risc vital are o poveste a sa din care pot fi trase concluzii pentru evitarea unor astfel de cazuri. Analiza profesională a cazurilor de deces matern răspunde la întrebări cum ar fi: "De ce mor femeile în timpul sarcinii şi la naştere?", "Ce se poate face pentru a preveni decesul matern?", "Ce poate fi îmbunătăţit în asistenţa medicală în timpul sarcinii, naşterii şi lăuziei?".
Această analiză reprezintă unul dintre mecanismele importante prin care se poate realiza îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale în timpul sarcinii, naşterii şi lăuziei şi, prin aceasta, scăderea în timp a mortalităţii materne. (Rompres)
