Marele fizician Albert Einstein este considerat drept un geniu în domeniul în care a activat, iar experţii au demonstrat recent că creierul marelui savant nu se deosebea doar prin aptitudinea rară de a genera idei, dar şi din punct de vedere fiziologic, pentru că s-a dovedit a nu fi la fel ca al celorlalţi muritori de rând, relatează miercuri MigNews.
Când Eistein a decedat în 1955 la Princeton, la vârsta de 76 de ani, corpul său neînsufleţit a fost incinerat - conform ultimei sale dorinţe - dar creierul marelui matematician şi fizician a fost păstrat de moştenitorii săi pentru posteritate. În acel moment, multe instituţii ştiinţifice şi de cercetare din SUA şi-au exprimat dorinţa să studieze ”materia cenuşie” a geniului. În cele din urmă, acest drept l-a obţinut un laborator din oraşul
S-a dovedit că regiunea parietală a creierului lui Einstein - responsabilă de abilităţile pentru calculele matematice şi gândirea tridimensională - este cu 15% mai largă decât în cazul unui bărbat obişnuit de aceeaşi vârstă. În plus, ”materia cenuşie” a marelui savant conţine un număr mai mare de celule gliale care asigură alimentarea şi protecţia neuronilor. În opinia specialiştilor, aceasta dovedeşte că cerebelul lui Einstein consuma mai mult energie decât un om obişnuit şi, în consecinţă, avea o capacitate superioară de prelucrare a informaţiei.
Autorii cercetării avansează ipoteza că şi alţi reprezentanţi ai speciei umane ar putea să aibă o construcţie a creierului similară cu cea a lui Einstein, dar, în opinia lor, există şanse minime ca aceştia să poată utiliza sută la sută particularităţile menţionate ale creierului. Savanţii consideră că structura creierului în sine nu poate servi drept criteriu pentru măsurarea inteligenţei. În mare măsură, dezvoltarea mentală a omului este determinată de un complex de factori sociali, genetici şi ecologici, susţin experţii.
/Rompres/
