Medicul dermatolog observă mai mult decât cosmeticianul. El observă modificările de pigmentare ale pielii, unele dintre ele veritabile manifestări precanceroase produse de expunerea la lumină de-a lungul vieţii, a explicat dr. Leventer. Ea a adăugat că specialistul dermatolog vede modificările de textură a tenului, adică ridurile, porii dilataţi, dar şi cicatricile lăsate în urmă de acnee, varicelă, traumatisme întâmplătoare sau urme ale intervenţiilor chirurgicale.
Îmbătrânirea în ochii medicului estetician înseamnă şi modificarea volumetriei ţesutului subcutanat cu dobândirea aspectului de "căzut" al muşchilor de pe conturul osos. Lăsarea colţurilor buzelor, coborârea obrajilor şi accentuarea cearcănelor sunt semne veritabile de îmbătrânire, a subliniat specialistul. Aceste componente ale îmbătrânirii cutanate sunt determinate genetic sau ţin de înaintarea în vârstă. În cea mai mare parte însă, cele mai multe transformări se datorează agresiunii ultravioletelor încasate de piele de-a lungul vieţii. Doctor Leventer a explicat că aceste modificări ţin de fotoîmbătrânire şi de protecţia insuficientă pe care am acordat-o pielii în momentele de expunere la soare.
Măsurile generale recomandate pentru prevenirea deteriorării aspectului pielii ţin de alimentaţia sănătoasă, hidratarea zilnică, reechilibrarea somnului, educaţie pentru mişcare, evitarea fumatului şi a expunerii la ultraviolete.
Niciodată o cremă nu va putea corecta o îmbătrânire avansată, ci doar va contribui la întreţinerea confortului pielii, a precizat dr. Leventer adăugând că aceasta va corecta uscăciunea, descuamarea sau deshidratarea cutanată.
Toxina botulinică este minunată pentru ridurile de expresie ale frunţii şi ochilor, umplerile zonelor căzute pot modifica pozitiv cearcănele, şanţurile naso-labiale, umerii obrajilor, relieful buzelor.
Dr. Mihaela Leventer susţine că medicul dermatolog este cel mai îndreptăţit să sfătuiască pacienţii, pentru că el poate să recunoască pe pielea îmbătrânită orice leziune cutanată periculoasă şi ştie ce trebuie să facă în aceste situaţii astfel încât să conserve sănătatea pielii.
În toată lumea există un curent care nu mai agreează bronzul obţinut la camerele de bronzat, considerat nociv, de aceea medicii dermatologi nu mai recomandă acest tip de bronz. Ei pledează pentru abordarea pluridisciplinară a sănătăţii pielii de către dermatolog, chirurg, plastician, nutriţionist, chirurgie cosmetică şi chiar de psihiatru.
Privitor la cosmeticieni, medicii dermatologi consideră că aceştia nu pot da indicaţii referitoare la tratamente, ci trebuie să se rezume numai la cosmetică. "Esteticienii îşi permit să intervină în tratamentul pielii pentru că nu există o legislaţie în acest sens", a spus dr. Leventer.
În ceea ce priveşte expunerea la ultraviolete, aceasta trebuie să se facă treptat şi este indicat ca să se facă o oră dimineaţa până în ora 10,00 şi o oră seara după ora 16,00. Există mai multe tipuri de piele, ele sunt încadrate în tipurile I, II, III şi IV. În zona noastră se întâlneşte tipul I şi II cele mai deficitare şi sensibile la soare. Persoana cu pielea alb lăptoasă, cu ochi albaştri, păr blond sau roşcat, se încadrează în tipul de piele cea mai periculoasă pentru expunere la soare, a subliniat prof. dr. Anca Zbranca, de la Iaşi. Cu cât avem un ten mai închis la culoare cu atât gradul de periculozitate de expunere la ultraviolete este mai scăzut, a menţionat prof. dr. Zbranca. Specialistul recomandă utilizarea cremelor cu un grad mare de protecţie, între 30 şi 50 şi expuneri ponderate la soare.
Doctor M. Laudan din Israel consideră că trebuie educată populaţia în ceea ce priveşte păstrarea sănătăţii pielii. Ea a explicat că în ţările dezvoltate nu se mai utilizează aparatele de bronzat pentru că sunt nocive, dar la acest lucru s-a ajuns prin educaţia populaţiei. Marile staruri nu se mai expun la camerele de ultraviolete, ci utilizează tehnici noi de bronzare, utilizând diferite substanţe. (Rompres)