Până acum, toate păsările călătoare întoarse din Africa
sunt neafectate de virusul H5N1.
Aceasta este o dezvăluire uimitoare, ce îi lasă perplecşi pe experţi, notează
Frédéric Lewino (care porneşte de la cartea "Grippe aviaire, ce qu'il faut
savoir", Ce trebuie să ştim despre gripa aviară), semnată de Pascal Orabi şi François Moutou şi
apărută la Editura Delachaux şi Niestlé/ în paginile ultimului număr al
săptămânalului francez Le Point. Toamna trecută, ni se prevestise o "apocalipsă gripală" odată cu revenirea păsărilor
migratoare din Africa. Experţii de toate felurile ridicau deja glasul,
indignaţi, împotriva raţelor, berzelor şi altor păsări mai mari sau mai mici
contaminate cu virusul H5N1 în locurile lor de iernat africane împărţite cu
păsările din Rusia. Spectrul pandemiei plana, atunci, asupra întregii Europe.
Bombardamentul mediatic prezicea ceea ce era mai rău. Cu toate acestea,
migraţia de primăvară se încheie zilele acestea şi... nimic! Nicio hecatombă.
Nici măcar câteva păsări moarte cărora să li se caute nod în pene. Evident, cu excepţia
celor din zona Dombes (departamentul Ain), dar acelea veniseră din Europa de Est.
De neînţeles! "Până acum, niciuna dintre păsările sălbatice prinse întâmplător în Franţa de serviciile de supraveghere nu a fost infectată de virus", afirmă Jean Hars, responsabil cu bolile transmisibile în cadrul Oficiului Naţional pentru Vânătoare şi Faună Sălbatică, care se ocupă de dosarul gripă aviară şi păsări sălbatice. Nu numai că nici o pasăre călătoare nu s-a întors bolnavă din Africa, dar se pare că virusul nu s-a instalat pe Continentul Negru cu ocazia migraţiilor din toamna trecută. Din decembrie, misiunea de depistare a păsărilor sălbatice, coordonată de Centrul de Cooperare Internaţională în domeniul Cercetărilor Agronomice pentru Dezvoltare (CIRAD), Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), este categorică: rezultatele ei vor fi oficiale la sfârşitul lunii. În schimb, H5N1, în cazul în care nu a contaminat păsările migratoare, a fost identificat în crescătoriile şi fermele din mai multe ţări africane.
Trebuie, oare, ca, de aici, să tragem concluzia că experţii s-au înşelat complet? Că populaţia migratoare nu poate transmite virusul? "Nu!, răspunde ferm Jean-Luc Angot, director general adjunct al OIE. Este limpede că păsările migratoare joacă un rol, întrucât ele se află - indubitabil - la originea răspândirii virusului din China până în Siberia, şi apoi, în România, în Turcia şi poate chiar în Egipt. Dar nu înAfrica !" De ce? Experţii
sunt încă incapabili să o spună. De asemenea, niciunul dintre ei nu poate
explica de ce, în februarie, înaintarea europeană a H5N1 s-a oprit în Dombes şi
nu a făcut nicio haltă aviară în nordul Franţei. Mister neelucidat.
Fiecare vine cu ipoteza sa vagă, fără a crede cu adevărat în ea. "Este posibil ca păsările migratoare, contaminate la începutul traseului migraţionist, să moară pe drum, înainte de a ajunge la destinaţie, opinează Jean Hars. Cu toate acestea, ştim că există purtătoare sănătoase printre raţe, care pot, deci, transporta virusul fără să fie bolnave. Lucrul acesta trebuie să fie posibil şi la celelalte specii." Oricum, ca într-o cursă de ştafetă, H5N1 este foarte capabil să "sară" de la un animal la altul în cursul migraţiei. Pe scurt, dacă gripa a renunţat la o escapadă africană, este pentru că există, probabil, factori biologici sau ecologici necunoscuţi ce au împiedicat-o.
Această reabilitare a păsărilor migratoare este o revanşă justă pentru unii ornitologi care nu au încetat niciodată să denunţe acuzaţiile nedrepte ce le-au fost aduse. Pentru a explica răspândirea bolii în Asia şi în Europa, ei denunţă mai ales migraţia... industrială. Milioane de pui de găină şi raţe de crescătorie străbat drumurile în lung şi în lat. "Mondializarea a transformat puiul de găină într-o specie migratoare, iar mişcările puilor în jurul lumii au loc 365 de zile pe an, spre deosebire de migraţiile sezoniere ale păsărilor sălbatice", aminteşte Leon Bennun, directorul Birdlife International.
Or, trecând din China în Rusia, gripa aviară a ales, într-adevăr, un drum nu prea îndepărtat de Transsiberian. Cât priveşte apariţia unor focare aviare H5N1 în Europa de Vest şi de Sud, la începutul anului, păsările migratoare nu trebuie acuzate. Raţele şi lebedele purtătoare ale virusului - 65 de cazuri - nu au fost decât sedentare ori migratoare foarte parţiale care fugiseră de un val de frig excepţional ce afectase partea de vest a Mării Negre. Probabil că ele însele fuseseră contaminate în contact cu crescătorii de păsări din Europa de Est. Astfel, duminica trecută (14 mai), România a ordonat sacrificarea a 1 milion de păsări în mai multe crescătorii industriale, victime ale vânzărilor ilegale ale unei întreprinderi infectate cu H5N1.
Fără a fi încă absolvite de orice suspiciune, păsările migratoare provoacă mai puţine temeri. Din 12 mai, Agenţia Franceză de Securitate Sanitară a Alimentelor (AFSSA) a pus capăt izolării păsărilor de curte în Franţa /cu excepţia zonei Dombes/, apreciind că, de acum, călătoarele înaripate prezintă "un risc de la zero la neglijabil" de a introduce virusul în Franţa de acum şi până la începerea migraţiilor de toamnă".
Cu toate acestea, acesta nu este un motiv pentru a se renunţa la orice prudenţă. Jean-Luc Angot, din cadrul OIE, insistă pentru respectarea "măsurilor de biosecuritate ce constau - în principal - în separarea păsărilor sălbatice şi de crescătorie şi în evitarea la maximum a contactelor dintre om şi animalele de crescătorie". În Franţa, controalele sanitare vor fi intensificate. În cinci departamente cu risc, printre care Ain, "pe traseul păsărilor migratoare, vor fi crescute păsări santinelă, declară Jean Hars. Ele vor fi testate la fiecare 15 zile în privinţa H5N1." (Rompres)
De neînţeles! "Până acum, niciuna dintre păsările sălbatice prinse întâmplător în Franţa de serviciile de supraveghere nu a fost infectată de virus", afirmă Jean Hars, responsabil cu bolile transmisibile în cadrul Oficiului Naţional pentru Vânătoare şi Faună Sălbatică, care se ocupă de dosarul gripă aviară şi păsări sălbatice. Nu numai că nici o pasăre călătoare nu s-a întors bolnavă din Africa, dar se pare că virusul nu s-a instalat pe Continentul Negru cu ocazia migraţiilor din toamna trecută. Din decembrie, misiunea de depistare a păsărilor sălbatice, coordonată de Centrul de Cooperare Internaţională în domeniul Cercetărilor Agronomice pentru Dezvoltare (CIRAD), Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), este categorică: rezultatele ei vor fi oficiale la sfârşitul lunii. În schimb, H5N1, în cazul în care nu a contaminat păsările migratoare, a fost identificat în crescătoriile şi fermele din mai multe ţări africane.
Trebuie, oare, ca, de aici, să tragem concluzia că experţii s-au înşelat complet? Că populaţia migratoare nu poate transmite virusul? "Nu!, răspunde ferm Jean-Luc Angot, director general adjunct al OIE. Este limpede că păsările migratoare joacă un rol, întrucât ele se află - indubitabil - la originea răspândirii virusului din China până în Siberia, şi apoi, în România, în Turcia şi poate chiar în Egipt. Dar nu în
Fiecare vine cu ipoteza sa vagă, fără a crede cu adevărat în ea. "Este posibil ca păsările migratoare, contaminate la începutul traseului migraţionist, să moară pe drum, înainte de a ajunge la destinaţie, opinează Jean Hars. Cu toate acestea, ştim că există purtătoare sănătoase printre raţe, care pot, deci, transporta virusul fără să fie bolnave. Lucrul acesta trebuie să fie posibil şi la celelalte specii." Oricum, ca într-o cursă de ştafetă, H5N1 este foarte capabil să "sară" de la un animal la altul în cursul migraţiei. Pe scurt, dacă gripa a renunţat la o escapadă africană, este pentru că există, probabil, factori biologici sau ecologici necunoscuţi ce au împiedicat-o.
Această reabilitare a păsărilor migratoare este o revanşă justă pentru unii ornitologi care nu au încetat niciodată să denunţe acuzaţiile nedrepte ce le-au fost aduse. Pentru a explica răspândirea bolii în Asia şi în Europa, ei denunţă mai ales migraţia... industrială. Milioane de pui de găină şi raţe de crescătorie străbat drumurile în lung şi în lat. "Mondializarea a transformat puiul de găină într-o specie migratoare, iar mişcările puilor în jurul lumii au loc 365 de zile pe an, spre deosebire de migraţiile sezoniere ale păsărilor sălbatice", aminteşte Leon Bennun, directorul Birdlife International.
Or, trecând din China în Rusia, gripa aviară a ales, într-adevăr, un drum nu prea îndepărtat de Transsiberian. Cât priveşte apariţia unor focare aviare H5N1 în Europa de Vest şi de Sud, la începutul anului, păsările migratoare nu trebuie acuzate. Raţele şi lebedele purtătoare ale virusului - 65 de cazuri - nu au fost decât sedentare ori migratoare foarte parţiale care fugiseră de un val de frig excepţional ce afectase partea de vest a Mării Negre. Probabil că ele însele fuseseră contaminate în contact cu crescătorii de păsări din Europa de Est. Astfel, duminica trecută (14 mai), România a ordonat sacrificarea a 1 milion de păsări în mai multe crescătorii industriale, victime ale vânzărilor ilegale ale unei întreprinderi infectate cu H5N1.
Fără a fi încă absolvite de orice suspiciune, păsările migratoare provoacă mai puţine temeri. Din 12 mai, Agenţia Franceză de Securitate Sanitară a Alimentelor (AFSSA) a pus capăt izolării păsărilor de curte în Franţa /cu excepţia zonei Dombes/, apreciind că, de acum, călătoarele înaripate prezintă "un risc de la zero la neglijabil" de a introduce virusul în Franţa de acum şi până la începerea migraţiilor de toamnă".
Cu toate acestea, acesta nu este un motiv pentru a se renunţa la orice prudenţă. Jean-Luc Angot, din cadrul OIE, insistă pentru respectarea "măsurilor de biosecuritate ce constau - în principal - în separarea păsărilor sălbatice şi de crescătorie şi în evitarea la maximum a contactelor dintre om şi animalele de crescătorie". În Franţa, controalele sanitare vor fi intensificate. În cinci departamente cu risc, printre care Ain, "pe traseul păsărilor migratoare, vor fi crescute păsări santinelă, declară Jean Hars. Ele vor fi testate la fiecare 15 zile în privinţa H5N1." (Rompres)
