Parlamentul European a adoptat o nouă reglementare
pentru a lupta împotriva obezităţii,
care încadrează mai bine publicitatea privind produsele alimentare, validând
astfel compromisul găsit săptămâna trecută cu statele membre ale Uniunii
Europene (UE). Acest compromis, care a pus capăt unei lungi bătălii între
europarlamentari şi "Cei 25", se referă în special la menţiunile care
evidenţiază, de exemplu, calităţile "light", "bogat în
fibre" sau "bogat în calciu" privind
produsele alimentare.
Obiectivul acestei reglementări, care a fost iniţiată în 2003 de Comisia Europeană, este de a evita, de exemplu, ca fabricanţii de acadele să evidenţieze pe ambalaj conţinutul redus de materii grase al acestor produse fără a menţiona concentraţia mare de zahăr.
Pe viitor, industria va putea utiliza aceste menţiuni cu condiţia ca produsele să nu depăşească cantităţile de sare, materii grase şi zahăr fixate în aşa-numitul "profil nutriţional" pentru cel puţin două din aceste elemente.
Aceste menţiuni vor putea fi utilizate chiar în cazul în care cantitatea definită este depăşită pentru unul din cele trei elemente, cu condiţia ca "pe aceeaşi faţă" a ambalajului, "în apropiere" de menţiunea respectivă şi "cu aceeaşi mărime" să figureze, după caz, şi menţiunea "bogat în..." zahăr, sare sau materii grase.
Comisia, susţinută de statele membre, dorea iniţial o reglementare cu un caracter mai constrângător pentru industria agro-alimentară. Ea intenţiona să împiedice utilizarea unei menţiuni nutriţionale dacă produsul depăşea cantitatea pentru un singur element din cele trei.
Această propunere a fost însă atacată de industria agro-alimentară, potrivit căreia "nu există produse proaste, ci numai obiceiuri alimentare proaste".
Menţiunile nutriţionale figurează pe tot felul de produse (unt, cereale, băuturi etc.) şi sunt urmărite cu atenţie de consumatori. Potrivit unui sondaj de opinie realizat anul trecut de Biroul european al consumatorilor (BEUC), 53% dintre aceştia au încredere în aceste menţiuni. (Rompres)
Obiectivul acestei reglementări, care a fost iniţiată în 2003 de Comisia Europeană, este de a evita, de exemplu, ca fabricanţii de acadele să evidenţieze pe ambalaj conţinutul redus de materii grase al acestor produse fără a menţiona concentraţia mare de zahăr.
Pe viitor, industria va putea utiliza aceste menţiuni cu condiţia ca produsele să nu depăşească cantităţile de sare, materii grase şi zahăr fixate în aşa-numitul "profil nutriţional" pentru cel puţin două din aceste elemente.
Aceste menţiuni vor putea fi utilizate chiar în cazul în care cantitatea definită este depăşită pentru unul din cele trei elemente, cu condiţia ca "pe aceeaşi faţă" a ambalajului, "în apropiere" de menţiunea respectivă şi "cu aceeaşi mărime" să figureze, după caz, şi menţiunea "bogat în..." zahăr, sare sau materii grase.
Comisia, susţinută de statele membre, dorea iniţial o reglementare cu un caracter mai constrângător pentru industria agro-alimentară. Ea intenţiona să împiedice utilizarea unei menţiuni nutriţionale dacă produsul depăşea cantitatea pentru un singur element din cele trei.
Această propunere a fost însă atacată de industria agro-alimentară, potrivit căreia "nu există produse proaste, ci numai obiceiuri alimentare proaste".
Menţiunile nutriţionale figurează pe tot felul de produse (unt, cereale, băuturi etc.) şi sunt urmărite cu atenţie de consumatori. Potrivit unui sondaj de opinie realizat anul trecut de Biroul european al consumatorilor (BEUC), 53% dintre aceştia au încredere în aceste menţiuni. (Rompres)
