Orarul prelungit şi speranţa de viaţă scăzută îi fac pe
medicii din spitalele germane să nu mai poată suporta situaţia şi să iasă la
grevă, pentru a obţine mai puţine ore de muncă şi salarii mai mari, informează
ziarul austriac Die Presse. Doleanţele medicilor germani ar putea fi şi cele ale colegilor
austrieci. Totuşi, situaţia din spitalele austriece nu este chiar
atât de rea pe cât este cea din Germania,
chiar dacă şi în Austria se munceşte
uneori mai mult de 100 de ore pe săptămână şi există gărzi ce durează peste 40 de
ore. În orice caz, şi asta o spune reprezentantul medicilor de spital, Harald Mayer, "colegii germani nu
sunt plătiţi atunci când se află la spital dar nu exercită o muncă directă. La
noi (în Austria) se plăteşte pentru fiecare oră de stat la serviciu - pauşal
sau separat - chiar şi atunci când este vorba de serviciul de gardă". Sub
linia de pe ştatul de plată se află tot timpul aceeaşi sumă de bani.
Pe lângă toate acestea, în ultimii ani s-a făcut foarte mult, sau cel puţin aşa crede ministrul sănătăţii din Austria, Maria Rauch-Kallat. "Starea de fapt este diferită de la ţară la ţară şi de la un patron de spital la altul", afirma ministrul în cadrul discuţiei avute cu ziarul Die Presse. "Sunt deschisă la toate schimbările. Prioritatea numărul unu o are siguranţa pacientului şi asigurarea calităţii". În mod spontan, lui Rauch-Kallat îi vine o idee legată de nevoia de schimbare şi anume: "Pregătirea medicilor are nevoie de o reformă". Nu însă în această perioadă legislativă, pentru că asta nu mai merge. Pe lângă toate acestea, medicii se plâng la ministru cam prea mult în ultima perioadă şi asta în ciuda faptului că au fost incluşi în toate planurile de reformă. "Nu prea sunt mulţumită cu medicii actualmente. Mă supără când îmi spun că nu au fost cooptaţi în cadrul de dialog. Asta nu este corect pentru că eu am fixat o zi pe lună pentru discuţii cu preşedintele camerei (colegiului) medicilor". Atunci când cineva nu spune adevărul nu se poate discuta cu el.
Frustrări la nivel de medici de spital există însă: "Suntem prost plătiţi şi avem cea mai mică speranţă de viaţă pe întreg personalul medical. Dacă condiţiile de lucru pentru medicii din spitale vor rămâne în continuare aşa atunci din ce în ce mai mulţi medici vor părăsi meseria pentru a se reorienta către domeniul farmaceutic sau alte domenii". Salariile şi programul de lucru sunt acolo mai atractive, mai ales pentru tinerii medici sau femeile care vor doar colaborare part-time. "Mentalitatea în spital este din păcate următoarea: fiecare medic suplimentar face să crească costurile dar pentru colaboratorii externi există o grămadă de bani". O situaţie foarte dificilă o au în Austria mai ales medicii de la spitalele universitare, spunea Mayer. Statul federal (ministerul educaţiei în acest caz) a redus personalul în mod drastic şi le-a rămas medicilor dator câte ceva şi anume ore muncite suplimentar în valoare de vreo 20 de milioane de euro", anunţa Mayer.
Presiunile exercitate asupra clinicilor universitare se resimt şi la alte spitale. "Cele 137 de posturi care au fost eliminate nu se reflectă negativ doar asupra cercetării ci şi asupra pacienţilor", se plângea consilierul municipal pe probleme de sănătate al Vienei, Renate Brauner. "Încet dar sigur ne apropiem de limitele noastre şi va trebui să găsim noi metode de finanţare. Oraşul (land în acelaşi timp) Viena, raportat la alte landuri austriece, primeşte mai mulţi bani pentru medicii săi. Wilhelm Marhold, director general al Asociaţiei Instituţiilor de Sănătate face referire cu mândrie la ameliorările care au fost aduse în problema medicilor de spital vienezi, cu câţiva ani în urmă, prin noua schemă de salarii, care însemna cu până la 50 la sută mai mult salariu. La aceasta se adaugă faptul că, "cu mici excepţii specifice", schema de 60 de ore de lucru pe săptămână se aplică la toţi cei 3.000 de medici vienezi.
Marţi a fost publicat bilanţul contabil al caselor de sănătate pentru 2005. Pentru prima oară din 1998 se înregistrează deficite. Cu toate acestea, anul trecut s-au înregistrat şi finanţări de până la 100 de milioane de euro, provenite din asigurările de accidente (AUVA). (Rompres)
Pe lângă toate acestea, în ultimii ani s-a făcut foarte mult, sau cel puţin aşa crede ministrul sănătăţii din Austria, Maria Rauch-Kallat. "Starea de fapt este diferită de la ţară la ţară şi de la un patron de spital la altul", afirma ministrul în cadrul discuţiei avute cu ziarul Die Presse. "Sunt deschisă la toate schimbările. Prioritatea numărul unu o are siguranţa pacientului şi asigurarea calităţii". În mod spontan, lui Rauch-Kallat îi vine o idee legată de nevoia de schimbare şi anume: "Pregătirea medicilor are nevoie de o reformă". Nu însă în această perioadă legislativă, pentru că asta nu mai merge. Pe lângă toate acestea, medicii se plâng la ministru cam prea mult în ultima perioadă şi asta în ciuda faptului că au fost incluşi în toate planurile de reformă. "Nu prea sunt mulţumită cu medicii actualmente. Mă supără când îmi spun că nu au fost cooptaţi în cadrul de dialog. Asta nu este corect pentru că eu am fixat o zi pe lună pentru discuţii cu preşedintele camerei (colegiului) medicilor". Atunci când cineva nu spune adevărul nu se poate discuta cu el.
Frustrări la nivel de medici de spital există însă: "Suntem prost plătiţi şi avem cea mai mică speranţă de viaţă pe întreg personalul medical. Dacă condiţiile de lucru pentru medicii din spitale vor rămâne în continuare aşa atunci din ce în ce mai mulţi medici vor părăsi meseria pentru a se reorienta către domeniul farmaceutic sau alte domenii". Salariile şi programul de lucru sunt acolo mai atractive, mai ales pentru tinerii medici sau femeile care vor doar colaborare part-time. "Mentalitatea în spital este din păcate următoarea: fiecare medic suplimentar face să crească costurile dar pentru colaboratorii externi există o grămadă de bani". O situaţie foarte dificilă o au în Austria mai ales medicii de la spitalele universitare, spunea Mayer. Statul federal (ministerul educaţiei în acest caz) a redus personalul în mod drastic şi le-a rămas medicilor dator câte ceva şi anume ore muncite suplimentar în valoare de vreo 20 de milioane de euro", anunţa Mayer.
Presiunile exercitate asupra clinicilor universitare se resimt şi la alte spitale. "Cele 137 de posturi care au fost eliminate nu se reflectă negativ doar asupra cercetării ci şi asupra pacienţilor", se plângea consilierul municipal pe probleme de sănătate al Vienei, Renate Brauner. "Încet dar sigur ne apropiem de limitele noastre şi va trebui să găsim noi metode de finanţare. Oraşul (land în acelaşi timp) Viena, raportat la alte landuri austriece, primeşte mai mulţi bani pentru medicii săi. Wilhelm Marhold, director general al Asociaţiei Instituţiilor de Sănătate face referire cu mândrie la ameliorările care au fost aduse în problema medicilor de spital vienezi, cu câţiva ani în urmă, prin noua schemă de salarii, care însemna cu până la 50 la sută mai mult salariu. La aceasta se adaugă faptul că, "cu mici excepţii specifice", schema de 60 de ore de lucru pe săptămână se aplică la toţi cei 3.000 de medici vienezi.
Marţi a fost publicat bilanţul contabil al caselor de sănătate pentru 2005. Pentru prima oară din 1998 se înregistrează deficite. Cu toate acestea, anul trecut s-au înregistrat şi finanţări de până la 100 de milioane de euro, provenite din asigurările de accidente (AUVA). (Rompres)
