În România,
aproximativ un milion de persoane suferă de astm, incidenţa fiind de 6-7%
la populaţia generală şi de 10-11%
la copii, a declarat, cu prilejul zilei Mondiale a Astmului, prof.dr. Paul Stoicescu , preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP).
Datele recente despre evoluţia prevalenţei astmului sunt alarmante, aceasta
crescând cu 60% la fiecare 10 ani. La nivel global, mortalitatea cauzată de această afecţiune
înregistrează
o tendinţă ascendentă, în special la persoanele de peste 45 de ani, 40% din
decese survenind la astmaticii de peste 75 de ani.
"Ceea ce ne îngrijorează în primul
rând este faptul că în România există multe cazuri nediagnosticate sau
subdiagnosticate. Mesajul pe care dorim să îl transmitem către medicii
practicieni şi pacienţi este unul foarte simplu. Dacă în trecut, manifestările
bolii erau puţin controlate şi generau o separare socială a persoanelor
astmatice, acum, orice pacient care suferă de astm bronşic, aflat sub tratament
corect, are şansa să trăiască o viaţă normală (de la activităţi de rutină, până
la sport de performanţă)", a declarat, pentru Rompres, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Boala poate avea diverse grade de
severitate. Atunci când este într-o formă uşoară, se poate manifesta prin crize
rare, de mică intensitate şi care pot trece de la sine, dar dacă boala este mai
severă, simptomele pot să apară frecvent, iar pacientul prezintă limitări în
viaţa de zi cu zi.
"În prezent, astmul bronşic poate fi complet ţinut sub control dacă este
depistat, diagnosticat şi tratat corect. Anul acesta, a fost lansat în România
un instrument modern de evaluare a controlului astmului - Asthma Control Test
(ACT)1. Acesta este un chestionar validat în urma cercetării ştiinţifice şi
este uşor de folosit de către medici şi pacienţi", a declarat conf.univ. dr. Diana Dumitraşcu,
preşedinte al Societăţii Române de
Alergologie.
Cu toate progresele înregistrate de
ştiinţă în ultimele două decenii în ceea ce priveşte astmul, cauzele
fundamentale ale acestei afecţiuni au rămas necunoscute. Totuşi, s-a ajuns la
concluzia că declanşarea astmului bronşic este dată de o predispoziţie
genetică, dar şi de factori externi precum: infecţii respiratorii sau alergeni,
cum ar fi praful, părul şi saliva unor animale de casă, polen, iritanţi.
Diagnosticul
se pune pe baza manifestărilor clinice, a istoricului sugestiv şi a
rezultatului spirometriei (măsurarea capacităţii respiratorii). Spirometria
este un examen esenţial pentru diagnosticul, pentru stabilirea severităţii
bolii şi pentru urmărirea evoluţiei sub tratament.
Compania GlaxoSmithKline (GSK), partener al Societăţii Române de
Pneumologie în organizarea celui de-al XIX-lea
Congres al Societăţii, care a avut loc în perioada 4-6 mai, la Casa de
Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, va amenaja în acest oraş un centru de evaluare a stării de sănătate a pacienţilor astmatici,
aducând la dispoziţia acestora personal medical calificat şi aparatura
necesară. (Rompres)
