Preşedintele
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
(CNAS), prof. dr. Cristian Vlădescu, a anunţat în conferinţă de presă, că a
fost elaborată o nouă metodologie internă de alocare a fondurilor către judeţe
pentru medicamente compensate şi gratuite, menită să aducă mai mulţi bani. Noua
metodologie ia în calcul suma necesară pentru tratamentul bolilor cronice,
numărul de asiguraţi, de pacienţi trataţi în ultimul an, de farmacii şi de
medici
prescriptori
din fiecare judeţ, dar şi consumul real de medicamente din anul precedent.
Alocarea sumelor către judeţe pentru medicamente compensate şi gratuite după suplimentarea bugetară în valoare de 63 de milioane de lei noi s-a făcut în baza acestei metodologii. Astfel, cele mai mari creşteri de alocări au obţinut judeţele Bihor - 70%, Olt - 52%, Galaţi - 49%, Teleorman - 47%, Suceava - 39% şi Vaslui - 38%.
Potrivit preşedintelui CNAS, prin actuala rectificare bugetară s-a urmărit ca în fiecare judeţ suma minimă alocată pentru fiecare asigurat, la capitolul medicamente compensate şi gratuite în ambulatoriu, să fie de 35 de lei noi.
Această sumă nu include medicamentele pentru principalele boli cronice şi nici cele prescrise în cadrul programelor naţionale de sănătate. Suma minimă pe asigurat nu înseamnă că fiecare pacient beneficiază de medicamente compensate şi gratuite de valoarea amintită, deoarece nu fiecare asigurat apelează la serviciile medicale în cursul unui an calendaristic.
Prof. dr. Cristian Vlădescu a precizat că anul trecut au beneficiat de medicamente compensate şi gratuite 8,3 milioane de pacienţi, adică 40% din populaţia ţării, media valorică a acestora fiind de 166 de lei noi per pacient.
El a adăugat că stabilirea sumei minime alocate pe asigurat este un pas spre corectarea dezechilibrelor existente între judeţe, dezechilibre perpetuate de-a lungul anilor în baza bugetelor istorice. Pentru un număr de şapte boli cronice se introduce obligativitatea scăderii adaosurilor comerciale, prin negociere, la medicamentele folosite în tratamentul acestor afecţiuni. Cristian Vlădescu a subliniat că scopul măsurii este tratarea unui număr mai mare de bolnavi în condiţiile aceloraşi fonduri disponibile.
Bolile cronice pentru care se va negocia adaosul comercial la medicamente sunt: stările post-transplant, hepatitele cronice B şi C, ciroza hepatică, poliartrita reumatoidă şi artropatia psoriazică, spondilita anchilozantă, bolile psihice, demenţele, procedurile intervenţionale percutanate după implantarea de stent, boala Gaucher, bolile oncologice (pentru tratament adjuvant cu analgezice) şi accidentul vascular cerebral ischemic şi tranzitoriu.
La nivelul Bucureştiului, 280 de farmacii au licitat adaosul comercial pentru aceste afecţiuni la zero. În 2005, adaosul comercial în Bucureşti a fost de 5%.
Cristian Vlădescu a menţionat că, în urma discuţiilor cu Ministerul Sănătăţii, bolile cronice vor fi transferate la programe naţionale şi astfel vor rămâne bani pentru alte afecţiuni. Preşedintele CNAS a opinat că din punctul de vedere al bolilor cronice situaţia ar trebui să se îmbunătăţească din luna mai.
El a adăugat că pentru fiecare boală cronică se va stabili tratamentul prin protocoale terapeutice, întrucât sunt diferenţe mari în ceea ce priveşte tratamentul pentru aceeaşi boală. Un exemplu supus atenţiei a fost tratamentul pentru demenţă, care variază de la 500 lei noi la 3.500 lei noi. (Rompres)
Alocarea sumelor către judeţe pentru medicamente compensate şi gratuite după suplimentarea bugetară în valoare de 63 de milioane de lei noi s-a făcut în baza acestei metodologii. Astfel, cele mai mari creşteri de alocări au obţinut judeţele Bihor - 70%, Olt - 52%, Galaţi - 49%, Teleorman - 47%, Suceava - 39% şi Vaslui - 38%.
Potrivit preşedintelui CNAS, prin actuala rectificare bugetară s-a urmărit ca în fiecare judeţ suma minimă alocată pentru fiecare asigurat, la capitolul medicamente compensate şi gratuite în ambulatoriu, să fie de 35 de lei noi.
Această sumă nu include medicamentele pentru principalele boli cronice şi nici cele prescrise în cadrul programelor naţionale de sănătate. Suma minimă pe asigurat nu înseamnă că fiecare pacient beneficiază de medicamente compensate şi gratuite de valoarea amintită, deoarece nu fiecare asigurat apelează la serviciile medicale în cursul unui an calendaristic.
Prof. dr. Cristian Vlădescu a precizat că anul trecut au beneficiat de medicamente compensate şi gratuite 8,3 milioane de pacienţi, adică 40% din populaţia ţării, media valorică a acestora fiind de 166 de lei noi per pacient.
El a adăugat că stabilirea sumei minime alocate pe asigurat este un pas spre corectarea dezechilibrelor existente între judeţe, dezechilibre perpetuate de-a lungul anilor în baza bugetelor istorice. Pentru un număr de şapte boli cronice se introduce obligativitatea scăderii adaosurilor comerciale, prin negociere, la medicamentele folosite în tratamentul acestor afecţiuni. Cristian Vlădescu a subliniat că scopul măsurii este tratarea unui număr mai mare de bolnavi în condiţiile aceloraşi fonduri disponibile.
Bolile cronice pentru care se va negocia adaosul comercial la medicamente sunt: stările post-transplant, hepatitele cronice B şi C, ciroza hepatică, poliartrita reumatoidă şi artropatia psoriazică, spondilita anchilozantă, bolile psihice, demenţele, procedurile intervenţionale percutanate după implantarea de stent, boala Gaucher, bolile oncologice (pentru tratament adjuvant cu analgezice) şi accidentul vascular cerebral ischemic şi tranzitoriu.
La nivelul Bucureştiului, 280 de farmacii au licitat adaosul comercial pentru aceste afecţiuni la zero. În 2005, adaosul comercial în Bucureşti a fost de 5%.
Cristian Vlădescu a menţionat că, în urma discuţiilor cu Ministerul Sănătăţii, bolile cronice vor fi transferate la programe naţionale şi astfel vor rămâne bani pentru alte afecţiuni. Preşedintele CNAS a opinat că din punctul de vedere al bolilor cronice situaţia ar trebui să se îmbunătăţească din luna mai.
El a adăugat că pentru fiecare boală cronică se va stabili tratamentul prin protocoale terapeutice, întrucât sunt diferenţe mari în ceea ce priveşte tratamentul pentru aceeaşi boală. Un exemplu supus atenţiei a fost tratamentul pentru demenţă, care variază de la 500 lei noi la 3.500 lei noi. (Rompres)
