Conform unui articol publicat în ediţia din aprilie a jurnalului
Annals
of Neurology, o revistă publicată de John Wiley & Sons, dieta
mediteraniană, adică o dietă săracă în preparate din carne şi lactate şi bogată
în fructe-legume, cereale şi anumite soiuri de peşte, reduce riscul apariţiei
bolii Alzheimer. Au existat mai multe teorii potrivit cărora o dietă anume ar
putea influenţa riscul apariţiei bolii, dar datele epidemiologice erau
contradictorii şi au fost studiate doar câteva alimente în special,
nu un regim alimentar complet. Pentru a completa această lipsă de date,
cercetătorii de la Centrul Medical
Universitar Columbia au realizat un studiu de cohortă, incluzând 2.258 de
persoane vârstnice din New York care nu sufereau de nici o formă de demenţă la
începutul studiului.
La toţi participanţii s-a efectuat un examen medical complet, inclusiv examen neurologic şi interviuri pentru evaluarea funcţiei şi sănătăţii neuro-psihice, informaţiile obţinute fiind folosite pentru depistarea prezenţei sau absenţei unei demenţe.
Participanţii au fost reevaluaţi la intervale de 18 luni timp de 4 ani. Totodată la fiecare dintre participanţi s-a efectuat şi o analiză a dietei şi a obiceiurilor alimentare, cu ajutorul unui chestionar alimentar semi-cantitativ. A fost determinat un scor al dietei Mediteraniene (de la 0 la 9) pe baza unor criterii anterior definite. Pe parcursul studiului s-a stabilit diagnosticul de boală Alzheimer la un număr de 262 de persoane.
S-a observat că pacienţii care au urmat regimul Mediteranian au avut un risc mult mai redus să dezvolte demenţă în comparaţie cu restul persoanelor. Pentru fiecare punct în plus obţinut în scorul Mediteranian s-a observat o scădere a riscului pentru boala Alzheimer cu nu mai puţin de 9 -10%. Cei care s-au încadrat în treimea superioară a scorului (7-9) au prezentat un risc cu 39-40% mai puţin de a dezvolta boala. Asocierea a rămas significantă şi după luarea în considerare a altor factori de risc, cum ar fi vârsta, sexul, provenienţă etnică, educaţie, greutatea corporală (BMI), fumatul şi prezenţa altor comorbidităţi.
La toţi participanţii s-a efectuat un examen medical complet, inclusiv examen neurologic şi interviuri pentru evaluarea funcţiei şi sănătăţii neuro-psihice, informaţiile obţinute fiind folosite pentru depistarea prezenţei sau absenţei unei demenţe.
Participanţii au fost reevaluaţi la intervale de 18 luni timp de 4 ani. Totodată la fiecare dintre participanţi s-a efectuat şi o analiză a dietei şi a obiceiurilor alimentare, cu ajutorul unui chestionar alimentar semi-cantitativ. A fost determinat un scor al dietei Mediteraniene (de la 0 la 9) pe baza unor criterii anterior definite. Pe parcursul studiului s-a stabilit diagnosticul de boală Alzheimer la un număr de 262 de persoane.
S-a observat că pacienţii care au urmat regimul Mediteranian au avut un risc mult mai redus să dezvolte demenţă în comparaţie cu restul persoanelor. Pentru fiecare punct în plus obţinut în scorul Mediteranian s-a observat o scădere a riscului pentru boala Alzheimer cu nu mai puţin de 9 -10%. Cei care s-au încadrat în treimea superioară a scorului (7-9) au prezentat un risc cu 39-40% mai puţin de a dezvolta boala. Asocierea a rămas significantă şi după luarea în considerare a altor factori de risc, cum ar fi vârsta, sexul, provenienţă etnică, educaţie, greutatea corporală (BMI), fumatul şi prezenţa altor comorbidităţi.
