Asociaţia
Română Anti SIDA (ARAS) a dat publicităţii un studiu referitor la sexul
comercial, realizat în perioada 10 mai-21 iulie 2005 în 12 localităţi : Arad,
Bucureşti, Bacău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Drobeta-Turnu Severin,
Filiaşi, Iaşi, Piatra Neamţ, Târgu-Jiu, Timişoara. Potrivit coordonatorului
programului, Marian Ursan, acest studiu s-a dorit a fi o analiză rapidă a
cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor prostituţiei feminine în stradă. Studiul a
evidenţiat că sexul comercial se practică în locuri foarte diferite, cum ar fi
bordeluri ilegale, camere închiriate, la domiciliul sau în autovehiculul
clientului, în hoteluri, dar şi în parcuri sau în apropierea căilor principale
de transport, triaje, parcări. Intervalele orare la care se practică sunt
decise de clienţi, care sunt cetăţeni români sau străini şi care aparţin
tuturor categoriilor sociale şi tuturor vârstelor. În marea majoritate a
cazurilor, relaţia cu clienţii este intermediată de un proxenet/combinator.
Din studiu reiese că cele mai mari riscuri privind transmiterea HIV la care se expun practicantele sexului comercial sunt generate de sexul neprotejat, pericolul fiind atât pentru ele, cât şi pentru clienţi.
La momentul studiului, 8% dintre persoanele intervievate erau minore, dar peste 60% dintre repondente declară că au început practicarea prostituţiei când erau minore, iar 11% înainte de vârsta de 14 ani. Din totalul persoanelor intervievate, peste 30% declară că au fost vândute sau cumpărate, adică traficate. Procentul celor traficate creşte semnificativ în anumite localităţi şi atinge 52% înConstanţa
Mai bine de 11 % din practicantele sexului pe bani au consumat heroină pe cale injectabilă, în Bucureşti înregistrându-se ponderea cea mai mare - peste o treime dintre cele intervievate.
Un aspect important reliefat de studiu este că peste 20% din persoanele chestionate au trecut printr-o instituţie de protecţia copilului, lucru care pare să fi determinat şi o vulnerabilitate mai mare la trafic - peste 45% dintre acestea au fost traficate, procent dublu faţă de cele care au crescut în familie. Pe lângă trafic, prostituatele trebuie să facă faţă şi altor abuzuri: jumătate afirmă că au fost agresate de clienţi şi o treime declară că au fost bătute de poliţişti.
Pe de altă parte, studiul arată că deşi peste 90% din respondente au auzit de HIV/SIDA, doar 20 % folosesc prezervativul cu toţi partenerii. Multe dintre fete, peste 60%, au avut semne sau simptome ale unor infecţii cu transmitere sexuale şi dintre acestea 9% au declarat că nu s-au tratat niciodată şi 15% că s-au tratat singure. La riscuri suplimentare se expun şi prostituatele care îşi injectează droguri, în special prin folosirea în comun, în proporţie de peste 40%, a seringilor sau acelor.
Veniturile din prostituţie nu sunt însă foarte mari, ele variind între 700 şi 1500 de lei noi pe lună, în funcţie de zonă. Peste 11% dintre cele intervievate îşi completează veniturile în diferite moduri, inclusiv prin donarea de sânge.
Marea majoritate a persoanelor intervievate sunt în favoarea legalizării prostituţiei.
Iniţiatorii acţiunii, ARAS în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (USAID) şi Comisia Naţională de Luptă Anti-SIDA a Ministerului Sănătăţii, au dorit ca prin acest studiu să se evidenţieze riscurile de sănătate publică, în special cele legate de transmiterea HIV/SIDA ce rezultă din practicarea sexului comercial.
Rezultatele studiului arată însă că, pe lângă aceste riscuri clar evidenţiate, întregul context în care se defăşoară prostituţia este mult mai complex şi este legat de alte probleme sociale majore, precum traficul de persoane, de droguri, nivelul redus de şcolarizare, lipsa de perspectivă a tinerilor care părăsesc instituţiile de protecţie a copilului, violenţa domestică, chiar şi violenţa autorităţilor şi, nu în ultimul rând, legislaţia legată de practicarea sexului.
Realizatorii studiului consideră că trebuie continuate şi extinse intervenţiile pe linie de sănătate publică, care să îi vizeze atât pe cei care furnizează servicii sexuale, cât şi pe clienţii acestora şi care să ducă la reducerea riscurilor de transmitere a HIV/SIDA şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Eduard Petrescu, reprezentant USAID, afirmă că cest lucru nu va fi eficient dacă nu se vor lua şi măsurile necesare pentru a reduce cauzele care fac din prostituţie o ocupaţie riscantă. (Rompres)
Din studiu reiese că cele mai mari riscuri privind transmiterea HIV la care se expun practicantele sexului comercial sunt generate de sexul neprotejat, pericolul fiind atât pentru ele, cât şi pentru clienţi.
La momentul studiului, 8% dintre persoanele intervievate erau minore, dar peste 60% dintre repondente declară că au început practicarea prostituţiei când erau minore, iar 11% înainte de vârsta de 14 ani. Din totalul persoanelor intervievate, peste 30% declară că au fost vândute sau cumpărate, adică traficate. Procentul celor traficate creşte semnificativ în anumite localităţi şi atinge 52% în
Mai bine de 11 % din practicantele sexului pe bani au consumat heroină pe cale injectabilă, în Bucureşti înregistrându-se ponderea cea mai mare - peste o treime dintre cele intervievate.
Un aspect important reliefat de studiu este că peste 20% din persoanele chestionate au trecut printr-o instituţie de protecţia copilului, lucru care pare să fi determinat şi o vulnerabilitate mai mare la trafic - peste 45% dintre acestea au fost traficate, procent dublu faţă de cele care au crescut în familie. Pe lângă trafic, prostituatele trebuie să facă faţă şi altor abuzuri: jumătate afirmă că au fost agresate de clienţi şi o treime declară că au fost bătute de poliţişti.
Pe de altă parte, studiul arată că deşi peste 90% din respondente au auzit de HIV/SIDA, doar 20 % folosesc prezervativul cu toţi partenerii. Multe dintre fete, peste 60%, au avut semne sau simptome ale unor infecţii cu transmitere sexuale şi dintre acestea 9% au declarat că nu s-au tratat niciodată şi 15% că s-au tratat singure. La riscuri suplimentare se expun şi prostituatele care îşi injectează droguri, în special prin folosirea în comun, în proporţie de peste 40%, a seringilor sau acelor.
Veniturile din prostituţie nu sunt însă foarte mari, ele variind între 700 şi 1500 de lei noi pe lună, în funcţie de zonă. Peste 11% dintre cele intervievate îşi completează veniturile în diferite moduri, inclusiv prin donarea de sânge.
Marea majoritate a persoanelor intervievate sunt în favoarea legalizării prostituţiei.
Iniţiatorii acţiunii, ARAS în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (USAID) şi Comisia Naţională de Luptă Anti-SIDA a Ministerului Sănătăţii, au dorit ca prin acest studiu să se evidenţieze riscurile de sănătate publică, în special cele legate de transmiterea HIV/SIDA ce rezultă din practicarea sexului comercial.
Rezultatele studiului arată însă că, pe lângă aceste riscuri clar evidenţiate, întregul context în care se defăşoară prostituţia este mult mai complex şi este legat de alte probleme sociale majore, precum traficul de persoane, de droguri, nivelul redus de şcolarizare, lipsa de perspectivă a tinerilor care părăsesc instituţiile de protecţie a copilului, violenţa domestică, chiar şi violenţa autorităţilor şi, nu în ultimul rând, legislaţia legată de practicarea sexului.
Realizatorii studiului consideră că trebuie continuate şi extinse intervenţiile pe linie de sănătate publică, care să îi vizeze atât pe cei care furnizează servicii sexuale, cât şi pe clienţii acestora şi care să ducă la reducerea riscurilor de transmitere a HIV/SIDA şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Eduard Petrescu, reprezentant USAID, afirmă că cest lucru nu va fi eficient dacă nu se vor lua şi măsurile necesare pentru a reduce cauzele care fac din prostituţie o ocupaţie riscantă. (Rompres)
