Dintr-un studiu efectuat de cercetători din New York reiese că Olanzapina, care face parte din grupa medicamentelor atipice, folosit recent în tratamentul pacienţilor schizofrenici diagnosticaţi în faze relativ incipiente ale bolii,ar putea preveni deterioarea creierului prin stoparea distrugerii substanţei cenuşii, ceea ce nu a putut fi obţinut cu haloperidol sau alte medicamente convenţionale. Liderul grupului cercetător Dr. Liebermann afirmă următoarele: „acest medicament nu poate vindeca pacienţii schizofrenici bolnavi de mulţi ani, dar aşa cum arată rezultatele noastre, dacă este administrat cât mai precoce poate preveni progresia bolii, şi de aceea bolnavii care nu suferă de mult timp de această afecţiune trebuie să fie trataţi mai degrabă cu aceste medicamente atipice noi decât cu cele convenţionale, precum haloperidolul sau clorpromazina”.
Substanţa cenuşie conţine majoritatea dintre bilioanele de celule şi conexiuni intercelulare ale creierului. Distrucţia substanţei cenuşii la pacienţii schizofrenici este în strânsă corelaţie cu retragerea socială, deterioarea progresivă cognitivă şi emoţională, precum şi cu răspunsul cel mai slab la tratament.
Pentru a putea aprecia dacă şi în ce măsură medicamentele antipsihotice pot reduce modificările iniţiale din creierul pacienţilor dr. Liebermann şi colab. au măsurat volumul creierului şi modificările cognitive la 263 de pacienţi aflaţi la primul episod psihotic şi la 58 de voluntari sănătoşi timp de 2 ani. Jumătate dintre pacienţi au beneficiat de tratament cu Olanzapină, iar cealaltă jumătate au primit medicamentul convenţional antipsihotic haloperidol.
Rezultatele studiului au arătat că pacienţii care au fost trataţi cu haloperidol au pierdut circa 2% din susbstanţa cenuşie, adică aproximativ 12 cm cubi. Nu au fost detectate scimbări la pacienţii trataţi cu Olanzapină şi la cei voluntari. Pacienţii cu distrucţia substanţei cenuşii, produsă mai ales în lobul frontal au prezentat probleme cognitive funcţionale importante, măsurate prin testarea fluctuenţei verbale şi a memoriei.
Schizofrenia era cunoscută dintotdeauna ca o boală progresivă cu deteriorări funcţionale importante, dar se ştie doar de 10 ani că se produce şi o deterioare organică importantă la nivelul creierului. Cel mai important ar fi prevenţia episodului acut psihotic ceea ce ar putea împiedica sau reduce şi deterioarea organică. „Peste 4-5 ani vom putea identifica adolescenţii care vor deveni schizofrenici, şi vom putea testa puterea medicaţiei preventive”-spune dr. Lieberman.
