Incidenţa
sifilisului a început să scadă, atingând în anul 2004 valori de 40,8 la suta de
mii de locuitori, faţă de 45,2 la suta de mii de locuitori, în anul 2000. Potrivit
unui studiu realizat de Institutul
Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Sănătate (INCDS), începând cu anul
1989, incidenţa prin sifilis a început să crească de la an la an, ajungând în
2002 la o valoare de 58,3 la suta de mii de locuitori, faţă de 23,3 la suta de mii de
locuitori în 1990.
După atâţia ani în care ritmul anual al valorii incidenţei sifilisului era în creştere, în ultimii doi ani acesta a început să scadă. Astfel, în 2004 au fost înregistrate 8.838 de cazuri noi de sifilis faţă de 12.702, câte erau în anul 2002, şi 9.698 în 2003. România are, însă, o incidenţă a sifilisului de 15 ori mai mare decât media europeană. În anul 2003, aceasta era de 44,62 la suta de mii de locuitori, faţă de 2,97 la suta de mii, cât era media europeană.
Valori mai ridicate decât România înregistrează Belarus, cu o incidenţă de 48,71 la suta de mii de locuitori şi Ucraina cu 54,91 la suta de mii de locuitori, în timp ce Polonia are 2,54 la suta de mii de locuitori, iar Serbia şi Muntenegru 0,73 la suta de mii de locuitori, valorile situându-se sub media europeană.
În ceea ce priveşte incidenţa sifilisului în rândul tinerilor, valorile cele mai ridicate se înregistrează la grupa de vârstă 20 - 24 de ani (119,08 la suta de mii de locuitori), urmată de grupa 25 - 29 de ani (102,16 la suta de mii de locuitori) şi în grupa de vârstă 15 -19 ani (66,17 la suta de mii de locuitori). Aceleaşi grupe de vârstă prezintă şi cele mai mari valori calculate la suta de mii de locuitori ale incidenţei infecţiilor gonococice.
Îngrijorător este faptul că în cazul grupei de vârstă 0 - 1 an, sifilisul congenital se situează pe poziţia a patra ca valoare a incidenţei, aceasta fiind de 61,83 la suta de mii de locuitori.
Potrivit datelor obţinute de INCDS, în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 - 25 de ani, proveniţi atât din mediul urban cât şi din mediul rural, se constată tendinţa evidentă de a nu se adresa cabinetelor medicale specializate în momentul în care este sesizată apariţia unei leziuni în zona genitală. Printre cauze au fost invocatejena
După atâţia ani în care ritmul anual al valorii incidenţei sifilisului era în creştere, în ultimii doi ani acesta a început să scadă. Astfel, în 2004 au fost înregistrate 8.838 de cazuri noi de sifilis faţă de 12.702, câte erau în anul 2002, şi 9.698 în 2003. România are, însă, o incidenţă a sifilisului de 15 ori mai mare decât media europeană. În anul 2003, aceasta era de 44,62 la suta de mii de locuitori, faţă de 2,97 la suta de mii, cât era media europeană.
Valori mai ridicate decât România înregistrează Belarus, cu o incidenţă de 48,71 la suta de mii de locuitori şi Ucraina cu 54,91 la suta de mii de locuitori, în timp ce Polonia are 2,54 la suta de mii de locuitori, iar Serbia şi Muntenegru 0,73 la suta de mii de locuitori, valorile situându-se sub media europeană.
În ceea ce priveşte incidenţa sifilisului în rândul tinerilor, valorile cele mai ridicate se înregistrează la grupa de vârstă 20 - 24 de ani (119,08 la suta de mii de locuitori), urmată de grupa 25 - 29 de ani (102,16 la suta de mii de locuitori) şi în grupa de vârstă 15 -19 ani (66,17 la suta de mii de locuitori). Aceleaşi grupe de vârstă prezintă şi cele mai mari valori calculate la suta de mii de locuitori ale incidenţei infecţiilor gonococice.
Îngrijorător este faptul că în cazul grupei de vârstă 0 - 1 an, sifilisul congenital se situează pe poziţia a patra ca valoare a incidenţei, aceasta fiind de 61,83 la suta de mii de locuitori.
Potrivit datelor obţinute de INCDS, în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 - 25 de ani, proveniţi atât din mediul urban cât şi din mediul rural, se constată tendinţa evidentă de a nu se adresa cabinetelor medicale specializate în momentul în care este sesizată apariţia unei leziuni în zona genitală. Printre cauze au fost invocate
