Cercetătorii de la Universitatea Bath din Marea Britanie
lucrează la dezvoltarea unor metode de administrare a citostaticelor într-o
formă în care să se asocieze cu cât mai puţine efecte adverse, cum sunt, de
exemplu, căderea părului sau greaţa şi vărsăturile. Metoda ar implica folosirea
unor fibre subţiri şi mici mărgele îmbibate în substanţele cu acţiune
citostatică şi implantate ulterior în zona afectată de cancer a corpului. Fibrele ar fi create dintr-un material biodegradabil,
compatibil cu ţesuturile organismului, nefiind astfel refuzate de corpul uman.
O dată implantate fibrele s-ar transforma din solid în lichid, permiţând
eliberarea substanţei active (chimioterapiei) în interiorul tumorii, astfel
ajungând o parte substanţial mai redusă din citostatice în celelalte părţi ale
organismului. Ar fi o modalitate mult mai „localizată” de a distruge ţesturile
canceroase faţă de metoda curentă care presupune injectarea citostaticelor în
venă, acestea distribuindu-se ulterior în tot corpul.
Noua metodă de administare a citostaticelor, cu ajutorul tehnologiei Fibrasorb care utilizează dispozitive flexibile şi complet absorbabile, fibre, mărgele sau tuburi, pe lângă faptul că reduce intensitatea efectelor adverse ar putea salva unii dintre acei bolnavi care ar necesita doze foarte mari de citostatice şi ar putea deceda din cauza efectelor toxice ale acestora.
Metoda, dezvoltată de cercetătorii de la Departamentul de Inginerie Chimică a Universităţii Bath, conduşi de Dr. Semali Perera, a trecut cu succes etapele studiilor de laborator preliminare. Studiile clinice, la care vor participa pentru prima oară paciente voluntare cu cancer ovarian, se vor începe în cursul anilor care urmează în spitalele din Avon, Somerset şi Wiltshire.
Noua metodă de administare a citostaticelor, cu ajutorul tehnologiei Fibrasorb care utilizează dispozitive flexibile şi complet absorbabile, fibre, mărgele sau tuburi, pe lângă faptul că reduce intensitatea efectelor adverse ar putea salva unii dintre acei bolnavi care ar necesita doze foarte mari de citostatice şi ar putea deceda din cauza efectelor toxice ale acestora.
Metoda, dezvoltată de cercetătorii de la Departamentul de Inginerie Chimică a Universităţii Bath, conduşi de Dr. Semali Perera, a trecut cu succes etapele studiilor de laborator preliminare. Studiile clinice, la care vor participa pentru prima oară paciente voluntare cu cancer ovarian, se vor începe în cursul anilor care urmează în spitalele din Avon, Somerset şi Wiltshire.
