Efectele economice ale unei pandemii de gripă aviară
ar fi severe, dar scurte, după cum reiese dintr-un stadiu privind un posibil
impact economic al acestei maladii, publicat la 13 martie, de Fondul Monetar
Internaţional, notează ziarul Estrella
Digital. Gripa aviară ar avea forţa necesară să afecteze structura
financiară şi productivitatea mondială, a subliniat luni FMI, în raportul său
intitulat ”Impactul economic şi financiar al gripei
pandemice şi rolul FMI”, în care organizaţia avertizează că multe guverne nu au
luat lucrurile în serios şi nu s-au pregătit de acest pericol. ”Prima
consecinţă asupra producţiei ar fi absenteismul”, a explicat presei Sandy Mackenzie,
director adjunct al Departamentului de Cercetări al FMI.
Nu numai că nu s-ar mai duce la muncă cei bolnavi, dar şi familia lor ar rămâne acasă să-i îngrijească şi tot mai multe persoane ar refuza să vină la locul de muncă de teamă să nu se contagieze. Pe de altă parte, autorităţile ar putea cere chiar cetăţenilor din anumite regiuni afectate să rămână acasă şi să nu meargă la serviciu. Sherry Cooper, economist-şef la banca de investiţii canadiană BMO Nesbitt Burns, a estimat într-un alt raport publicat marţi că o epidemie ”moderată” ar provoca un absenteism la locul de muncă de 30 la sută la nivel mondial.
Fără cifre
FMI a evitat totuşi să avanseze cifre. ”Nu avem cu adevărat o idee”, a mărturisit Mackenzie. El nu a oferit date referitor la o posibilă ”contracţie”a Produsului Intern Brut /PIB/ mondial, pe care FMI l-a estimat la aproximativ 2 la sută, decât în cazul unei epidemii ”moderate”. Un episod grav ar reduce însă PIB la circa 6 la sută, estimează Burns.
Un sector care ar fi deosebit de afectat ar fi turismul, care ”ar putea scădea drastic ca urmare a temerii de contagiere şi a posibilelor restricţionări a călătoriilor, sector ce nu s-ar putea recuperera decât cu mare greutate”, potrivit raportului Fondului. Pe de altă parte, virusul ar putea produce perturbări ale transportului, comerţului, sistemului de plată şi serviciului public, ceea ce ar duce la falimentarea companiilor cu conturi ”mai puţin sănătoase”.
Þări cu sisteme fiscale şi servicii medicale deficitare ar avea mai mult de suferit, fiind incapabile să cumpere şi să distribuie medicamente cetăţenilor, subliniază raportul. Dacă aceste previziuni par alarmante, o privire spre pandemiile anterioare de gripă ar putea fi o referinţă îngrijorătoare.
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) s-a folosit de epidemia din 1957 drept bază pentru o estimare ”relativ conservatoare” a vieţilor pierdute în cazul unui focar de infecţie, pe care l-a apreciat în jur de 2 şi 7,4 milioane de oameni. În 1918 au murit 40 de milioane de persoane, 2 la sută din populaţie la vremea respectivă, ca urmare a ”gripei spaniole”, care, în pofida numelui său, s-a declanşat în taberele de pregătire militară din SUA.
Redresare rapidă
De la apariţia sa, în 2003, virusul H5N1 a provocat moartea a cel puţin 97 de persoane şi s-a extins din Asia până în Europa şi în Africa. Cei care s-au îmbolnăvit au contactat boala de la păsări, dar marele pericol este riscul unei mutaţii care să permită contagierea la o persoană la alta.
Nu toate perspectivele sunt sumbre în raportul FMI. Organizaţia este de părere că o posibilă criză ar fi temporară iar economia s-ar redresa ”cu relativă rapiditate”. ”Într-o economie bine dirijată nu există motive pentru a se vedea efecte semnificative sau permanente pe termen lung”, opinează Mackenzie.
Totuşi, omenirea ar suferi mult până să intervină această redresare, motiv pentru care Fondul a insistat ca avantajele unei preveniri a maladiei ar justifica costurile înalte ale acţiunilor preventive. ”Tocmai pentru că o pandemie de gripă aviară poate părea un eveniment puţin probabil, deşi cu costuri potenţiale înalte, multe ţări de abia acum au început să pună la punct un răspuns amplu la această ameninţare”, avertizează raportul.
Este şi motivul pentru care s-a subliniat importanţa ca guvernele şi sectorul privat să elaboreze ”planuri de continuitate” care să stabilească măsuri ce trebuie luate pentru ca instituţiile să fie operaţionale în timpul unei crize de proporţii.(Rompres)
Nu numai că nu s-ar mai duce la muncă cei bolnavi, dar şi familia lor ar rămâne acasă să-i îngrijească şi tot mai multe persoane ar refuza să vină la locul de muncă de teamă să nu se contagieze. Pe de altă parte, autorităţile ar putea cere chiar cetăţenilor din anumite regiuni afectate să rămână acasă şi să nu meargă la serviciu. Sherry Cooper, economist-şef la banca de investiţii canadiană BMO Nesbitt Burns, a estimat într-un alt raport publicat marţi că o epidemie ”moderată” ar provoca un absenteism la locul de muncă de 30 la sută la nivel mondial.
Fără cifre
FMI a evitat totuşi să avanseze cifre. ”Nu avem cu adevărat o idee”, a mărturisit Mackenzie. El nu a oferit date referitor la o posibilă ”contracţie”a Produsului Intern Brut /PIB/ mondial, pe care FMI l-a estimat la aproximativ 2 la sută, decât în cazul unei epidemii ”moderate”. Un episod grav ar reduce însă PIB la circa 6 la sută, estimează Burns.
Un sector care ar fi deosebit de afectat ar fi turismul, care ”ar putea scădea drastic ca urmare a temerii de contagiere şi a posibilelor restricţionări a călătoriilor, sector ce nu s-ar putea recuperera decât cu mare greutate”, potrivit raportului Fondului. Pe de altă parte, virusul ar putea produce perturbări ale transportului, comerţului, sistemului de plată şi serviciului public, ceea ce ar duce la falimentarea companiilor cu conturi ”mai puţin sănătoase”.
Þări cu sisteme fiscale şi servicii medicale deficitare ar avea mai mult de suferit, fiind incapabile să cumpere şi să distribuie medicamente cetăţenilor, subliniază raportul. Dacă aceste previziuni par alarmante, o privire spre pandemiile anterioare de gripă ar putea fi o referinţă îngrijorătoare.
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) s-a folosit de epidemia din 1957 drept bază pentru o estimare ”relativ conservatoare” a vieţilor pierdute în cazul unui focar de infecţie, pe care l-a apreciat în jur de 2 şi 7,4 milioane de oameni. În 1918 au murit 40 de milioane de persoane, 2 la sută din populaţie la vremea respectivă, ca urmare a ”gripei spaniole”, care, în pofida numelui său, s-a declanşat în taberele de pregătire militară din SUA.
Redresare rapidă
De la apariţia sa, în 2003, virusul H5N1 a provocat moartea a cel puţin 97 de persoane şi s-a extins din Asia până în Europa şi în Africa. Cei care s-au îmbolnăvit au contactat boala de la păsări, dar marele pericol este riscul unei mutaţii care să permită contagierea la o persoană la alta.
Nu toate perspectivele sunt sumbre în raportul FMI. Organizaţia este de părere că o posibilă criză ar fi temporară iar economia s-ar redresa ”cu relativă rapiditate”. ”Într-o economie bine dirijată nu există motive pentru a se vedea efecte semnificative sau permanente pe termen lung”, opinează Mackenzie.
Totuşi, omenirea ar suferi mult până să intervină această redresare, motiv pentru care Fondul a insistat ca avantajele unei preveniri a maladiei ar justifica costurile înalte ale acţiunilor preventive. ”Tocmai pentru că o pandemie de gripă aviară poate părea un eveniment puţin probabil, deşi cu costuri potenţiale înalte, multe ţări de abia acum au început să pună la punct un răspuns amplu la această ameninţare”, avertizează raportul.
Este şi motivul pentru care s-a subliniat importanţa ca guvernele şi sectorul privat să elaboreze ”planuri de continuitate” care să stabilească măsuri ce trebuie luate pentru ca instituţiile să fie operaţionale în timpul unei crize de proporţii.(Rompres)
