"Fiecare sursă virală prezintă o eligibilitate pentru rase particulare", a relevat Dr Bernard Vallat, director general al OIE.
Virusul H5N1, aflat la originea crizei actuale, atacă în special găinile şi prepeliţele, şi în mai mică măsură raţele de crescătorie. Dar în natură, el se manifestă cu virulenţă - fără discriminare - faţă de toate speciile de păsări, fiind depistat până în prezent la 30, potrivit unei evidenţe a FAO.
Astfel, virusul a fost depistat la bâtlani, pescăruşi, lebede, flamingo, egrete, cormorani, ulii, şoimi pelerini, gâşte ş.a. Lebedele par cele mai sensibile la această maladie, fiind constatate cazuri în 12 ţări.
Delegaţii s-au mai întrebat care ar putea fi rolul porumbeilor, exemplare infectate fiind identificate în Rusia şi Thailanda, "dar fără a fi în măsură să transmită virusul păsărilor de fermă", după cum a subliniat delegatul rus, Evgheni Nepoklonov. Dacă în finalul dezbaterilor, OIE a recomandat o atenţie sporită cazurilor de îmbolnăvire a porumbeilor, ea nu a fost în măsură să stabilească reglementări legate de prevenirea gripei aviare pentru manifestările columbofililor. "Toate oraşele au porumbei. Dacă nu suntem foarte prudenţi în comunicatul nostru, vom instaura o panică mondială", a rezumat situaţia Dr Vallat.
Rezoluţia finală a reuniunii de la Paris cere, în numele transparenţei, ca ţările care declară cazuri de gripă aviară în fauna lor sălbatică să nu fie pedepsite prin impunerea unor sancţiuni comerciale asupra exporturilor de păsări.
Delegaţii preconizează, de asemenea, înfiinţarea unei reţele de detecţie rapidă dotată cu laboratoare performante, "dar în Europa de Est încă nu este cazul", a afirmat Dr Vallat, propunând crearea unui asemenea centru în oraşul Vladimir din Rusia.
În concepţia OIE, actuala epidemie nu poate fi stopată decât printr-o ridicare a nivelului serviciilor veterinare în toate ţările afectate.(Rompres)