Dureri de cap, febră... Micul
comprimat alb este unul de bază în dulăpiorul nostru farmaceutic, dar nu numai.
La 107 ani de la apariţia sa, ea îşi dezvăluie virtuţi ce îi interesează pe
reumatologi, pe cardiologi şi chiar pe... cancerologi, scrie Nathalie Manoukian
în articolul său din ultima ediţie a săptămânalului francez Madame Figaro. Dacă aspirina (acidul
acetilsalicilic) ar fi fost descoperită în 2006, nu ar fi primit niciodată
autorizaţia de comercializare. De altfel, prezenţa sa în preparatul
Alka-Seltzer a făcut ca acest - din urmă - vechi şi bun remediu să îşi piardă
indicaţia în disconfortul gastric. Într-adevăr, aspirina este un iritant al
stomacului..., singura notă falsă în "partitura" acestui medicament
deosebit.
O speranţă anticancer
Având în vedere pielea lor albă şi soarele puternic de pe meleagurile lor, nu este de mirare că cercetătorii australieni se interesează îndeaproape de prevenirea cancerelor cutanate. Un studiu foarte recent al Institutului de cercetare medicală din Queensland, realizat pe 1 600 de locuitori, pe o perioadă de 15 ani, a demonstrat că luarea regulată şi pe termen lung de preparate antiinflamatoare, cum ar fi aspirina, reduce riscurile apariţiei unui cancer al pielii şi protejează chiar împotriva petelor pigmentare cauzate de soare. Într-adevăr, mica pastilă albă ar împiedica producerea unei enzime, ciclooxigenaza, implicată în dezvoltarea acestor cancere.
Mai rămâne ca cercetătorii să îşi valideze concluziile prin alte studii şi, mai ales, să determine doza ideală în această indicaţie. Interesul stârnit de această substanţă - extrasă, iniţial, din scoarţă de salcie albă - nu se opreşte, însă, aici. Recent, la Toronto, Canada, la Congresul Asociaţiei americane de cercetare în domeniul cancerului, oameni de ştiinţă au relevat că aspirina ar putea reduce la jumătate numărul tumorilor pulmonare cauzate de tabagism (la şoareci, cel puţin). La persoanele cu antecedente de cancer de colon sau de polipi, de exemplu, este ştiut şi faptul că aspirina scade uşor riscul unor recidive.Tot graţie acţiunii sale antiinflamatoare, ea pare să aibă, pe deasupra, şi un efect protector împotriva cancerului ovarian. În fine, luarea regulată de aspirină ar putea scădea riscul de cancer la sân, în principal prin diminuarea sintezei estrogenilor, implicată în proliferarea celulelor canceroase.
O zână bună?
Pusă la punct, în 1897, de un chimist german, aspirina a ştiut să cucerească inimile reumatologilor - graţie incontestabilelor sale efecte antalgice şi pe cele ale cardiologilor. De altfel, în cazul unor factori de risc cardiovasculari cumulaţi (tabagism, diabet, hipercolesterolemie, sedentarism, supraponderalitate, stres...), ei prescriu cu dragă inimă aspirină în doză pediatrică (circa 250 de miligrame) pentru a preveni până la 30% dintre infarctele miocardice şi accidentele vasculare. În acest caz, preparatul se ia seara, căci ar avea şi un mic efect de reglare a tensiunii arteriale. Iată cum putem împuşca doi iepuri dintr-un foc! Luată în doze mici, aspirina face să scadă cu 25% şi riscul unei recidive de infarct şi cu 20% pe cel al unui accident vascular cerebral. Nu se pune, însă, problema luării acestei pastile în lipsa unor motive valabile. Căci, la cei care nu au nici o "slăbiciune" cardiovasculară, aspirina ar avea mai multe inconveniente decât avantaje. Pe termen lung - şi chiar în doze mici -, ea ar spori... riscul de hemoragie digestivă şi cerebrală.
De consumat cu moderaţie
Cu o producţie mondială mai mare de 10 000 de tone pe an, aspirina nu cunoaşte criza. Cu toate acestea, utilizarea ei nu este deloc anodină. Astfel, pediatrii nu o mai recomandă pentru scăderea febrei micilor lor pacienţi căci, asociată cu un virus (al varicelei, gripei, rujeolei), ea determină - în mod excepţional - un sindrom Reye, aflat la originea unor sechele neurologice grave. La adult, luarea de aspirină în cazul unei cefalee bruşte, intense şi neobişnuite - semnal rar dar grav al unei rupturi de anevrism - nu ar face decât să agraveze hemoragia. În fine, ea este contraindicată în cazul durerilor menstruale, căci măreşte fluxul sanguin. Cu excepţia acestor cazuri particulare, ea este luată în doze de 500 de miligrame, în cazul adulţilor, fără a se depăşi 3 grame pe zi - de preferinţă, la masă, pentru a evita iritarea mucoasei digestive. În caz de durere, forma efervescentă este aceea care acţionează cel mai rapid..., conchide semnatara articolului din revista pariziană.(Rompres)
O speranţă anticancer
Având în vedere pielea lor albă şi soarele puternic de pe meleagurile lor, nu este de mirare că cercetătorii australieni se interesează îndeaproape de prevenirea cancerelor cutanate. Un studiu foarte recent al Institutului de cercetare medicală din Queensland, realizat pe 1 600 de locuitori, pe o perioadă de 15 ani, a demonstrat că luarea regulată şi pe termen lung de preparate antiinflamatoare, cum ar fi aspirina, reduce riscurile apariţiei unui cancer al pielii şi protejează chiar împotriva petelor pigmentare cauzate de soare. Într-adevăr, mica pastilă albă ar împiedica producerea unei enzime, ciclooxigenaza, implicată în dezvoltarea acestor cancere.
Mai rămâne ca cercetătorii să îşi valideze concluziile prin alte studii şi, mai ales, să determine doza ideală în această indicaţie. Interesul stârnit de această substanţă - extrasă, iniţial, din scoarţă de salcie albă - nu se opreşte, însă, aici. Recent, la Toronto, Canada, la Congresul Asociaţiei americane de cercetare în domeniul cancerului, oameni de ştiinţă au relevat că aspirina ar putea reduce la jumătate numărul tumorilor pulmonare cauzate de tabagism (la şoareci, cel puţin). La persoanele cu antecedente de cancer de colon sau de polipi, de exemplu, este ştiut şi faptul că aspirina scade uşor riscul unor recidive.Tot graţie acţiunii sale antiinflamatoare, ea pare să aibă, pe deasupra, şi un efect protector împotriva cancerului ovarian. În fine, luarea regulată de aspirină ar putea scădea riscul de cancer la sân, în principal prin diminuarea sintezei estrogenilor, implicată în proliferarea celulelor canceroase.
O zână bună?
Pusă la punct, în 1897, de un chimist german, aspirina a ştiut să cucerească inimile reumatologilor - graţie incontestabilelor sale efecte antalgice şi pe cele ale cardiologilor. De altfel, în cazul unor factori de risc cardiovasculari cumulaţi (tabagism, diabet, hipercolesterolemie, sedentarism, supraponderalitate, stres...), ei prescriu cu dragă inimă aspirină în doză pediatrică (circa 250 de miligrame) pentru a preveni până la 30% dintre infarctele miocardice şi accidentele vasculare. În acest caz, preparatul se ia seara, căci ar avea şi un mic efect de reglare a tensiunii arteriale. Iată cum putem împuşca doi iepuri dintr-un foc! Luată în doze mici, aspirina face să scadă cu 25% şi riscul unei recidive de infarct şi cu 20% pe cel al unui accident vascular cerebral. Nu se pune, însă, problema luării acestei pastile în lipsa unor motive valabile. Căci, la cei care nu au nici o "slăbiciune" cardiovasculară, aspirina ar avea mai multe inconveniente decât avantaje. Pe termen lung - şi chiar în doze mici -, ea ar spori... riscul de hemoragie digestivă şi cerebrală.
De consumat cu moderaţie
Cu o producţie mondială mai mare de 10 000 de tone pe an, aspirina nu cunoaşte criza. Cu toate acestea, utilizarea ei nu este deloc anodină. Astfel, pediatrii nu o mai recomandă pentru scăderea febrei micilor lor pacienţi căci, asociată cu un virus (al varicelei, gripei, rujeolei), ea determină - în mod excepţional - un sindrom Reye, aflat la originea unor sechele neurologice grave. La adult, luarea de aspirină în cazul unei cefalee bruşte, intense şi neobişnuite - semnal rar dar grav al unei rupturi de anevrism - nu ar face decât să agraveze hemoragia. În fine, ea este contraindicată în cazul durerilor menstruale, căci măreşte fluxul sanguin. Cu excepţia acestor cazuri particulare, ea este luată în doze de 500 de miligrame, în cazul adulţilor, fără a se depăşi 3 grame pe zi - de preferinţă, la masă, pentru a evita iritarea mucoasei digestive. În caz de durere, forma efervescentă este aceea care acţionează cel mai rapid..., conchide semnatara articolului din revista pariziană.(Rompres)
