În ultimii
20 de ani s-a produs o înmulţire fără precedent a viruşilor care stau la baza
dezvoltării unor maladii grave, printre care şi viroze respiratorii cu evoluţii
neaşteptate ce pot duce în foarte scurt timp la deces. Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS) a avertizat în legătură cu o posibilă pandemie de gripă,
cauzată de mutaţiile genetice de la nivelul viruşilor, ce pot da naştere unui
virus nou, complet diferit,
faţă de care sistemul imunitar al populaţiei nu este protejat.
Potrivit conf. dr. Simona Ruţă, de la Institutul de Virusologie "Prof. Dr. ªtefan Nicolau", România nu s-a confruntat în această iarnă cu o epidemie de gripă.
Specialiştii români monitorizează permanent viruşii gripali, deoarece ei se pot modifica extrem de rapid şi pot genera tulpini noi, pentru care populaţia nu este imunizată. Din această cauză, şi vaccinul antigripal trebuie modificat anual, în funcţie de tulpinile gripale care circulă pe teritoriul ţării noastre.
În ceea ce priveşte gripa aviară, conf.dr. Ruţă a menţionat că virusul H5 are un potenţial mare de a genera o pandemie. Până în prezent nu au existat cazuri în care virusul gripei aviare să se transmită de la om la om. În cazurile de gripă aviară la om apărute în unele ţări a fost vorba de infectare prin contact cu păsările.
Există şi viruşi care se dezvoltă la insecte, cum ar fi ţânţarii, şi care provoacă boli precum meningita. România s-a confruntat în 1996 cu o epidemie de meningită, determinată de virusulWest Nile . De asemenea, şi rozătoarele sunt
posibile rezervoare de viruşi patogeni pentru om. Infecţia cu virusul HIV a
fost şi este în continuare subiect de cercetare, mai ales că este vorba de un
virus care a trecut de la maimuţe la om. Virusul HIV are o particularitate în
România, fiind vorba de sub-tipul F, care nu se mai regăseşte decât în
Brazilia.
Referitor la pericolul utilizării viruşilor ca armă biologică, conf. dr. Simona Ruţă a spus că acest domeniu este reevaluat continuu. Avertismentele, care în urmă cu câţiva ani păreau exagerate, au devenit, după atacul terorist din 11 septembrie 2001 din SUA, puncte prioritare în programele de sănătate publică, a reliefat specialistul. Între cei mai periculoşi viruşi care pot fi utilizaţi în acest scop se numără cei care se diseminează prin aerosoli. Un exemplu este virusul variolic, dar şi antraxul provocat de bacterie.
Recent a fost refăcut virusul gripei spaniole, care a provocat pandemia din 1918 şi a ucis zeci de milioane de oameni.
La nivel mondial, s-a pus problema dacă serviciile aduse ştiinţei prin descifrarea virusului sunt atât de importante încât să reducă potenţialul pericol de a fi utilizat ca armă biologică, a punctat conf. dr. Ruţă. În cadrul Institutului de Virusologie se fac cercetări în domeniul viruşilor gripali, care determină infecţii respiratorii, şi există o colaborare cu spitalele de boli infecţioase în acest sens, a menţionat conf. dr. Simona Ruţă, referindu-se şi la programele de cercetare fundamentală, care vizează în mod deosebit supravegherea tulpinilor de viruşi gripali, cercetări privind diferenţierea dintre tipul uman de virus şi cel animal, descifrarea bazei moleculare, a diferitelor patologii.
Aici se află Centrul Naţional pentru Viroze Respiratorii care, alături de Institutul Cantacuzino, este membru al Flu Net. Institutul acordă consultanţă de specialitate atât centrelor medicale, cât şi populaţiei pentru diagnosticarea unor viroze respiratorii, dispunând de tehnici rapide pentru precizarea cauzei. În urmă cu câţiva ani, Institutul producea un vaccin care se administra nazal, dar la care s-a renunţat deoarece presupunea investiţii substanţiale pentru obţinerea certificatului GMP (de bună practică de producţie). Institutul are şi colaborări internaţionale ca, de pildă, cu centre similare din Statele Unite ale Americii în domeniul cercetărilor privind infecţia cu virusul HIV.(Rompres)
Potrivit conf. dr. Simona Ruţă, de la Institutul de Virusologie "Prof. Dr. ªtefan Nicolau", România nu s-a confruntat în această iarnă cu o epidemie de gripă.
Specialiştii români monitorizează permanent viruşii gripali, deoarece ei se pot modifica extrem de rapid şi pot genera tulpini noi, pentru care populaţia nu este imunizată. Din această cauză, şi vaccinul antigripal trebuie modificat anual, în funcţie de tulpinile gripale care circulă pe teritoriul ţării noastre.
În ceea ce priveşte gripa aviară, conf.dr. Ruţă a menţionat că virusul H5 are un potenţial mare de a genera o pandemie. Până în prezent nu au existat cazuri în care virusul gripei aviare să se transmită de la om la om. În cazurile de gripă aviară la om apărute în unele ţări a fost vorba de infectare prin contact cu păsările.
Există şi viruşi care se dezvoltă la insecte, cum ar fi ţânţarii, şi care provoacă boli precum meningita. România s-a confruntat în 1996 cu o epidemie de meningită, determinată de virusul
Referitor la pericolul utilizării viruşilor ca armă biologică, conf. dr. Simona Ruţă a spus că acest domeniu este reevaluat continuu. Avertismentele, care în urmă cu câţiva ani păreau exagerate, au devenit, după atacul terorist din 11 septembrie 2001 din SUA, puncte prioritare în programele de sănătate publică, a reliefat specialistul. Între cei mai periculoşi viruşi care pot fi utilizaţi în acest scop se numără cei care se diseminează prin aerosoli. Un exemplu este virusul variolic, dar şi antraxul provocat de bacterie.
Recent a fost refăcut virusul gripei spaniole, care a provocat pandemia din 1918 şi a ucis zeci de milioane de oameni.
La nivel mondial, s-a pus problema dacă serviciile aduse ştiinţei prin descifrarea virusului sunt atât de importante încât să reducă potenţialul pericol de a fi utilizat ca armă biologică, a punctat conf. dr. Ruţă. În cadrul Institutului de Virusologie se fac cercetări în domeniul viruşilor gripali, care determină infecţii respiratorii, şi există o colaborare cu spitalele de boli infecţioase în acest sens, a menţionat conf. dr. Simona Ruţă, referindu-se şi la programele de cercetare fundamentală, care vizează în mod deosebit supravegherea tulpinilor de viruşi gripali, cercetări privind diferenţierea dintre tipul uman de virus şi cel animal, descifrarea bazei moleculare, a diferitelor patologii.
Aici se află Centrul Naţional pentru Viroze Respiratorii care, alături de Institutul Cantacuzino, este membru al Flu Net. Institutul acordă consultanţă de specialitate atât centrelor medicale, cât şi populaţiei pentru diagnosticarea unor viroze respiratorii, dispunând de tehnici rapide pentru precizarea cauzei. În urmă cu câţiva ani, Institutul producea un vaccin care se administra nazal, dar la care s-a renunţat deoarece presupunea investiţii substanţiale pentru obţinerea certificatului GMP (de bună practică de producţie). Institutul are şi colaborări internaţionale ca, de pildă, cu centre similare din Statele Unite ale Americii în domeniul cercetărilor privind infecţia cu virusul HIV.(Rompres)
