"Cercetările
asupra arborelui de cafea şi asupra fructului său, bobul de cafea, datează încă
din anul 1700. Cafeaua este un produs natural, al cărui consum a înregistrat o
creştere semnificativă peste tot în lume. Acest lucru se datorează atât
proprietăţilor sale gustative deosebite, cât şi conţinutului său bogat în
substanţe active care au făcut şi fac obiectul a mii de studii ştiinţifice
publicate. Rezultatele acestora
demonstrează că un consum moderat de cafea poate fi benefic pentru sănătate",
a declarat Roger Cook, directorul Centrului de Informare pentru ªtiinţa Cafelei
din Anglia (CoSIC), subliniind că există o diferenţă semnificativă între
obişnuinţă şi dependenţă, deşi adesea se face confuzie între cele două.
Simptomele dependenţei fizice includ pofta şi nevoia de a creşte cantităţile de substanţă pentru a satisface această poftă. Orice substanţă, inclusiv cafeina, poate face parte dintr-o obişnuinţă, mai ales că este adesea asociată cu activităţi plăcute cum ar fi pauzele în timpul orelor de lucru sau conversaţiile după masă.
Roger Cook a subliniat că, în cantităţi moderate, cafeina nu acţionează asupra zonelor de creier legate de recompensare, dependenţă şi motivaţie, aşa cum fac cocaina şi amfetaminele. OMS a ajuns a ajuns la concluzia că "nu există dovezi potrivit cărora cafeina ar avea, chiar şi pe departe, consecinţele fizice şi sociale asociate cu abuzul de droguri tari". Studiile privind cafeaua şi sănătatea sunt printre cele mai numeroase. Se derulează mii de studii cu o gamă variată de subiecte, a menţionat Roger Cook. Astfel, multe dintre aspectele studiate iniţial continuă să fie reinvestigate.
Reprezentantul CoSIC s-a referit la concluziile care sunt diferite în special în ceea ce priveşte asocierea dintre cafea şi bolile cardiologice, dintre cafea şi cancer.
Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului a evidenţiat că "majoritatea dovezilor sugerează că un consum obişnuit de cafea şi ceai nu are o relaţie semnificativă cu riscul de cancer în nici o parte a organismului". Potrivit unui număr din ce în ce mai mare de cercetări, cafeaua poate chiar să protejeze împotriva apariţiei anumitor tipuri de cancer - însă mecanismele manifestării acestui efect trebuie elucidat; este vorba de cancerul de colon şi hepatic.
Un domeniu de cercetare relativ nou este diabetul de tip 1 şi tip 2. Mecanismul exact de acţiune nu a fost încă identificat, dar în mod interesant se pare că nu cafeina este principalul factor responsabil de efectul protector, deoarece acest efect este observat şi în cazul cafelei decafeinizate. Cel mai probabil se pare că acidul colorgenic este responsabil de efectul observat, a spus Roger Cook.
În ceea ce priveşte sănătatea cardiacă, potrivit unor cercetări din Marea Britanie, consumul de cafea nu pare să influenţeze riscul de boli coronariene. Studiile americane au relevat că produsul cafeină a prevenit formarea calculilor biliari de colesterol. Aceleaşi studii relevă că un consum de cafea cafeinizată poate preveni calculii biliari simptomatici la femei.
Roger Cook a adus în discuţie liniile directoare ale Agenţiei Britanice pentru Standarde Alimentare care sugerează că 300 miligrame de cafeină pe zi reprezintă limita maximă sigură pentru femeile însărcinate. El a conchis că mii de studii ştiinţifice publicate demonstrează că un consum moderat de cafea este perfect sigur şi poate avea anumite beneficii pentru sănătate.(Rompres)
Simptomele dependenţei fizice includ pofta şi nevoia de a creşte cantităţile de substanţă pentru a satisface această poftă. Orice substanţă, inclusiv cafeina, poate face parte dintr-o obişnuinţă, mai ales că este adesea asociată cu activităţi plăcute cum ar fi pauzele în timpul orelor de lucru sau conversaţiile după masă.
Roger Cook a subliniat că, în cantităţi moderate, cafeina nu acţionează asupra zonelor de creier legate de recompensare, dependenţă şi motivaţie, aşa cum fac cocaina şi amfetaminele. OMS a ajuns a ajuns la concluzia că "nu există dovezi potrivit cărora cafeina ar avea, chiar şi pe departe, consecinţele fizice şi sociale asociate cu abuzul de droguri tari". Studiile privind cafeaua şi sănătatea sunt printre cele mai numeroase. Se derulează mii de studii cu o gamă variată de subiecte, a menţionat Roger Cook. Astfel, multe dintre aspectele studiate iniţial continuă să fie reinvestigate.
Reprezentantul CoSIC s-a referit la concluziile care sunt diferite în special în ceea ce priveşte asocierea dintre cafea şi bolile cardiologice, dintre cafea şi cancer.
Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului a evidenţiat că "majoritatea dovezilor sugerează că un consum obişnuit de cafea şi ceai nu are o relaţie semnificativă cu riscul de cancer în nici o parte a organismului". Potrivit unui număr din ce în ce mai mare de cercetări, cafeaua poate chiar să protejeze împotriva apariţiei anumitor tipuri de cancer - însă mecanismele manifestării acestui efect trebuie elucidat; este vorba de cancerul de colon şi hepatic.
Un domeniu de cercetare relativ nou este diabetul de tip 1 şi tip 2. Mecanismul exact de acţiune nu a fost încă identificat, dar în mod interesant se pare că nu cafeina este principalul factor responsabil de efectul protector, deoarece acest efect este observat şi în cazul cafelei decafeinizate. Cel mai probabil se pare că acidul colorgenic este responsabil de efectul observat, a spus Roger Cook.
În ceea ce priveşte sănătatea cardiacă, potrivit unor cercetări din Marea Britanie, consumul de cafea nu pare să influenţeze riscul de boli coronariene. Studiile americane au relevat că produsul cafeină a prevenit formarea calculilor biliari de colesterol. Aceleaşi studii relevă că un consum de cafea cafeinizată poate preveni calculii biliari simptomatici la femei.
Roger Cook a adus în discuţie liniile directoare ale Agenţiei Britanice pentru Standarde Alimentare care sugerează că 300 miligrame de cafeină pe zi reprezintă limita maximă sigură pentru femeile însărcinate. El a conchis că mii de studii ştiinţifice publicate demonstrează că un consum moderat de cafea este perfect sigur şi poate avea anumite beneficii pentru sănătate.(Rompres)
