Problema, potrivit experţilor, este că tinerii ignoră pericolul muzicii ascultate prea tare deoarece nu consideră că pierderea auzului este o problemă gravă. Greşeală foarte mare având în vedere că pierderea auzului este a treia afecţiune ca frecvenţă în Spania (după artroză şi hipertensiune) şi care afectează, potrivit Institutului Naţional de Statistic, aproximativ 30% din populaţie.
Pe de altă parte, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut că pierderea auzului provocat de zgomot este una din bolile ireversibile cele mai frecvente şi mai problematice ale zilelor noastre.
Aparat auditiv la 40 de ani
Îngrijorător este faptul că, în ultimul deceniu, această problemă afectează tot
mai mulţi tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 30 de ani. Este ceea ce a
confirmat Jesus Maria Grasa Perez, de la centrul catalan 18 de Julio de
Cornella: ”În urmă cu câţiva ani, pacienţii care veneau la consult cu probleme
auditive aveau în medie 60 de ani. Acum, cei care vin şi care acuză acest
disconfort sunt din ce în ce mai tineri, având vârste cuprinse între 20 şi 30
de ani”.
Este cazul lui Beatriz Sanchez, o
studentă în vârstă de 24 de ani care vrea să-şi ia doctoratul în Geografie.
Beatriz are nervul auditiv afectat şi este surdă din naştere. Totuşi,
nivelurile excesive de zgomot în care se mişcă zi cu zi i-au influenţat negativ
capacitate de a auzi: ”Muzica foarte tare şi zgomotele stridente mă afectează
mai mult decât pe oricare altă persoană, pentru că sunt mai lipsită de apărare
decât, alţii într-o astfel de situaţie”, explică ea.
Conştientă de magnitudinea problemei,
Beatriz vrea să transmită un sfat tuturor tinerilor de vârsta ei: ”Nu fiţi
fraieri. Eu m-am născut cu această problemă, însă voi puteţi să o evitaţi. Nu
ne putem juca cu sănătatea noastră”. ªi nu este de glumit, având în vedere că
33% dintre tinerii catalani suferă deficienţe auditive uşoare, iar 17 la sută
acuză probleme grave, motiv pentru care mulţi vor avea nevoie de aparat auditiv
la 40 de ani. Este ceea ce se arată într-un studiu realizat de Centrul de
Dezvoltare Acustic de la ªcoala de Inginerie şi Arhitectură La Salle.
De fapt, urechea este pregătită să
suporte zgomote inferioare la 85 de decibeli. Într-o discotecă volumul muzicii
este 125 de decibeli, iar la un concert rock de 140, în condiţiile în care există pe piaţă aparate discmans şi Mp3,
ale căror nivele de sunet depăşesc 135 de decibeli - un nivelul de zgomot asemănător
unui avion care decolează. Consecinţa: tinerii de azi îşi vor pierde
facultăţile auditive cu 20 de ani înainte decât părinţii lor.
O mare parte din această situaţie este
determinată de folosirea abuzivă a căştilor care pot ”provoca leziuni ireversibile
auzului în cazul unei expuneri îndelungate”, declară Jesus Maria Grasa.
Principalul motiv este faptul că spaţiul redus care rămâne între căşti şi
canalul auditiv nu permite ieşirea sunetului, acesta lovindu-se ca un bumerang
şi afectând cu mai mare intensitate partea internă a auzului, care este mai
delicată.
Auriculare mai mari
Experţii sfătuiesc să nu fie folosite mai mult de o oră astfel de căşti, iar în
cazul în care se preferă această formă de ascultare să se recurgă la auriculare
mai mari. Se recomandă totodată o pauză de odihnă de o oră, când este vorba de
frecventarea discotecilor şi îndepărtarea de sursele de zgomot, precum boxele,
ieşind pe stradă.
Adevărul este că după ce am supus
urechea şi organismul unei nopţi de discotecă, auzul întârzie în jur de 36 ore
pentru a-şi recupera sensibilitatea normală. În acest sens este nevoie să se
ţină cont, cum afirmă Jesus Grasa, că ”muzica ascultată prea tare afectează
capacitatea auditivă pentru tot restul vieţii. Tinerii ar trebui să ţină cont
de gravitatea situaţiei şi să ia măsuri cât mai repede posibil”.
Iată un amănunt semnificativ: o
persoană de 80 ani dintr-un trib din Sudan are aceeaşi capacitate auditivă cu
cea a unui locuitor al unui mare oraş european în vârstă de 20 de ani.(Rompres)
