În cadrul simpoziomului "Update in cardiology", care s-a desfăşurat în Bucureşti în perioada 16-18 aprilie, au prezentat noutăţi în domeniul cardiologiei peste 20 de specialişti în domeniu din Europa şi SUA.
La acest eveniment a participat şi Louis Ignarro, premiat cu Nobel pentru descoperirea oxidului de azot, şi căruia i-a fost conferit titlul Honoris Causa de către UMF Bucureşti.
"Este mai mult decât un simpozion, este un curs, aşa cum este şi numele 'Update in cardiology' de noutăţi în cardiologie la nivelul anului 2015. Cardiologia este, probabil, una din specialităţile cu cel mai mare progres din medicină în ultimii ani şi ca atare am considerat util, în special pentru generaţia tânără, dar nu numai să organizăm acest curs cu personalităţi marcante ale cardiologiei mondiale în România", a declarat profesorul universitar dr. Dragoş Vinereanu.
El a arătat că punctul comun din prezentările vorbitorilor au fost noutăţile, fiind organizate prezentări pe şase patologii principale cardio-vasculare, respectiv insuficienţă cardiacă, imagistică cardiacă, boli cardiace ischemice, boli ale ritmului cardiac, cardiologie intervenţională.
Medicul a arătat că printre noutăţile prezentate în cadrul simpozionului s-au numărat tratamentul modern al insuficienţei cardiace cu noi medicamente care au apărut anul trecut şi care par promiţătoare, noi metode imagistice, progresele în cardiologia intervenţională.
"Astfel, după 20 de ani unde din punct de vedere farmacologic tratamentul insuficienţei cardiace a stagnat, acum se pare că avem o nouă linie de tratament care pare să fie mai eficientă decât ce aveam prin reducerea numărului de decese şi a complicaţiilor la pacienţi", a arătat Vinereanu.
Profesorul Dragoş Vinereanu a subliniat că unul dintre progresele cele mai mari ale cardiologiei din ultimii doi este reprezentat de noile anticoagulante orale.
"Până acum câţiva ani aveam la dispoziţia noastră pentru a pune pacientul pe un tratament anticoagulant un medicament de acum 50 de ani, care iniţial a fost otravă de şoareci, după care a devenit medicament utilizat pe scară largă - wafarin. În urmă cu cinci ani a apărut un studiu cu un nou anticoagulant, după care au apărut alte trei şi în momentul acesta există patru molecule care sunt la dispoziţia medicilor cardiologi care au multiple avantaje în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea în tratamentul pacienţilor cu fibrilaţie, care au risc mare să facă accident vascular dacă nu sunt anticoagulanţi", a spus el.
Medicul a precizat că o altă noutate este boom-ul din chirurgia intervenţională, respectiv capacitatea de a înlocui chirurgul cardiovascular şi de a face înlocuirea valvelor inimii pe cale percutană, fără ca pacientul să mai fie operat.
El a arătat că în acest caz există foarte multe dispozitive care sunt în studiu şi care probabil vor intra în practica clinică în viitorul apropiat.
"Deja pentru valva aortică procedura este standard şi se face inclusiv în România în număr restrâns din cauza costurilor, pentru valva mitrală procedura a început să se facă în SUA, în ţările vest europene, foarte probabil că vom începe şi noi cât de curând. (...) Noi am putea să începem şi mâine şi ne dorim să începem mâine, dar problema este de costuri fiindcă atât înlocuirea valvei aortice pe cale percutană, cât şi procedurile care se fac pentru valva mitrală pe cale percutană costă şi costă mult fiindcă sunt proceduri la început. Echipamentele utilizate în acest tip de proceduri sunt încă foarte scumpe la nivel mondial şi este greu pentru un sistem de sănătate ca al nostru să suporte aceste proceduri", a spus Vinereanu.
El a indicat că astfel de proceduri se realizează în mediul privat şi costă undeva la 30.000-50.000 de euro, însă a indicat că preţurile au început să scadă şi ar putea ca procedura să poată fi susţinută printr-un program naţional de către Ministerul Sănătăţii.
Simpozionul medical internaţional a fost organizat de Societatea Română de Cardiologie şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, cu sprijinul Fundaţiei Menarini.
Dr. Alessandro Casini, preşedintele Fundaţiei Menarini din Italia, a apreciat că evenimentul a avut un adevărat succes având în vedere vorbitorii de nivel înalt şi numărul celor care au participat.
"Cred că medicina românească se îmbunătăţeşte. Nu cunosc medicina românească în ansamblu, dar pentru cardiologie-medicină internă cred că nivelul este foarte bun", a mai spus Casini.
Sursa: AGERPRES
