Noul preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Dumitru Băiculescu, a declarat în cadrul unui interviu acordat Agerpres, că România poate controla şi elimina boala inimii albastre numai prin vaccinarea tuturor animalelor rumegătoare pe o perioadă de trei ani.
Acesta afirmă că în prezent se lucrează la o strategie privind controlul şi eradicarea acestei boli, în care vor fi identificate şi prevăzute toate resursele financiare necesare.
"Au fost deja făcute demersurile către Uniunea Europeană, care ne-a alocat aproximativ 10,2 milioane de euro, însă pentru cofinanţarea programului de vaccinare împotriva virusului bolii 'Bluetongue' trebuie să finalizăm analiza ca să vedem cât ne mai trebuie pentru a putea realiza vaccinarea", menţionează Dumitru Băiculescu.
Preşedintele ANSVSA vorbeşte în interviu despre deblocarea unor pieţe de export pentru produsele alimentare româneşti, despre apariţia gripei aviare pe teritoriul României, dar şi despre măsurile luate de specialiştii Autorităţii pentru protejarea sănătăţii şi siguranţei populaţiei în această perioadă.
AGERPRES: Aţi preluat recent şefia ANSVSA. Ce v-aţi propus să realizaţi în perioada mandatului dumneavoastră? Aveţi în plan să schimbaţi ceva?
Dumitru Băiculescu: Sunt medic veterinar de peste 30 de ani şi am lucrat cea mai mare perioadă în această profesie şi foarte puţin în administraţie. Cunosc foarte bine sistemul, dar şi problemele din sector şi sper să îmi fie de folos acest lucru. Funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor este o funcţie care mă onorează, dar în acelaşi timp responsabilităţile sunt destul de mari, deoarece îmi doresc ca pe parcursul mandatului pe care îl am să pun amprenta propriului meu stil de lucru. Nu vreau să merg în virtutea inerţiei. Aş exemplifica faptul că am început deja o consolidare a relaţiilor dintre medicii veterinari concesionari şi asociaţiile crescătorilor de animale. Cred că este foarte important pentru ANSVSA să fie într-adevăr un partener apropiat atât pentru medici cât şi pentru crescătorii de animale.
AGERPRES: Care este principalul obiectiv în 2015?
Dumitru Băiculescu: Pentru mine cel mai important obiectiv este rezolvarea problemelor legate de boala limbii albastre - 'Bluetongue'. Consider că singura posibilitate de rezolvare este vaccinarea, iar acest lucru a fost recomandat inclusiv de specialiştii Comisiei Europene.
AGERPRES: Este singura soluţie pe care o vedeţi în momentul de faţă?
Dumitru Băiculescu: Categoric. Cea mai bună metodă de a controla şi de scăpa de boala limbii albastre este vaccinarea pe o perioadă de maximum trei ani.
AGERPRES: Bugetul actual vă permite să derulaţi un astfel de program de vaccinare la nivel naţional sau veţi apela şi la sprijinul Comisiei Europene?
Dumitru Băiculescu: Au fost deja făcute demersurile la Uniunea Europeană, care ne-a alocat aproximativ 10,2 milioane de euro, însă pentru cofinanţarea programului de vaccinare împotriva virusului bolii 'Bluetongue' trebuie să facem o strategie împreună cu medicii veterinari şi cu specialiştii din Autoritate, să vedem cât ne mai trebuie ca să putem realiza vaccinarea. Important este că toţi specialiştii de la ANSVSA cât şi de la Colegiul Medicilor Veterinari sunt de acord cu vaccinarea tuturor rumegătoarelor din România.
AGERPRES: Aţi făcut până în prezent o evaluare? Despre ce sume vorbim în cazul vaccinării tuturor rumegătoarelor din România, atât pentru animalele din gospodăriile populaţiei cât şi pentru cele din exploataţiile comerciale?
Dumitru Băiculescu: Este foarte greu să vă spun la ora actuală, deoarece încă negociem sumele de bani pentru manoperă. Bugetul alocat Autorităţii în acest an, de aproape 630 de milioane de lei, este mai mare decât cel de anul trecut de 597 de milioane de lei şi este suficient pentru derularea programelor prevăzute, însă în acest buget nu au fost incluşi şi banii pentru vaccinarea rumegătoarelor din România împotriva virusului bolii 'Bluetongue'.
Sunt convins că vom fi sprijiniţi, pentru că atât din discuţiile pe care le-am avut cu domnul ministru Daniel Constantin cât şi cu noul ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, care spre norocul meu este buzoian, este deputat de Buzău, avem promisiunea că vom fi sprijiniţi în acest demers.
În prezent, ANSVSA are în curs de elaborare un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea programului de vaccinare împotriva virusului 'Bluetongue' în România.
AGERPRES: Ce spun crescătorii şi asociaţiile crescătorilor de animale despre derularea acestui program de vaccinare? Din câte ştiu nu toţi împărtăşeau această soluţie din cauza restricţiilor privind comercializarea animalelor şi a produselor.
Dumitru Băiculescu: Până când va apărea acea Hotărâre de Guvern noi ne-am propus să avem o întâlnire cu toţi preşedinţii de asociaţii, atât de ovine cât şi de bovine, şi să vedem punctul dumnealor de vedere. Colegi din Autoritate mi-au sugerat să aducem la aceste discuţii şi un specialist care cunoaşte foarte bine vaccinul. Acesta poate să le explice oamenilor că vaccinul nu implică restricţii care să le afecteze comercializarea produselor şi a produşilor obţinuţi în fermele respective. Nici în Europa, nu toţi văd la fel profilaxia pentru 'Bluetongue', dar cert este că atât Franţa cât şi Germania nu au scăpat de boală decât după ce au avut trei ani de vaccinare. Aş zice că 'bluetongue' este o boală destul de curioasă, pentru că nu se transmite de la un animal la altul şi nu se transmite de la animal la om, avem însă restricţii de circulaţie a animalelor. Pentru ţara noastră nici mortalitatea nu a fost în cifre atât de mari încât să ne sperie. Au fost afectate 6.691 de animale şi 2.849 animale au murit, dar dacă ne raportăm la numărul animalelor receptive de aproximativ 16 milioane consider că a fost unui procentaj foarte mic de mortalitate.
Având nişte efective de animale atât de mari, eu cred că nu trebuie să privim cu teamă că apare o boală, important este să avem strategii şi proceduri de lucru, oameni pregătiţi, să ştim cum să intervenim ca să scurtăm cât mai mult timpul în care stă boala în ţara noastră şi să încercăm să deblocăm situaţia astfel încât crescătorii de ovine, dar şi de alte specii, să îşi poată vinde pe piaţa liberă produsele.
AGERPRES: Cât estimaţi că veţi demara vaccinarea după ce veţi avea aprobată baza legală?
Dumitru Băiculescu: În cel mai fericit caz, în perioada septembrie-octombrie. Atunci sperăm să facem prima vaccinare. Este o perioadă bună pentru că toate sarcinile medicilor veterinari sunt comasate în primele 5-6 luni ale anului. Atunci mai rămân doar vaccinări de completare sau vaccinări specifice toamnei, dar nu atât de multe câte sunt în prima parte a anului.
AGERPRES: În prezent boala limbii albastre evoluează în România?
Dumitru Băiculescu: Acum nu evoluează, dar având în vedere factorii favorizanţi pentru apariţia şi difuzarea bolii: temperaturile crescute, atunci când insectele care transmit boala devin active, viteza şi direcţia vântului şi prezenţa animalelor receptive, nu excludem posibilitatea ca boala să reapară.
De curând, în perioada 26-27 martie, ANSVSA a organizat, în municipiul Târgovişte, un exerciţiu naţional de simulare tactică pentru boala 'Bluetongue', la care au participat personalul administraţiei veterinare de la nivel central şi local implicat în controlul bolii, precum şi Grupul Naţional de Experţi pentru Bluetongue. În baza recomandărilor experţilor Comisiei Europene, Consiliului Ştiinţific al ANSVSA şi a Grupului Naţional de Experţi pentru Bluetongue, ANSVSA susţine ca şi măsură de control şi eradicare a bolii, vaccinarea tuturor rumegătoarelor din România.
AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre deblocarea unor pieţe pentru exportul produselor alimentare româneşti.
Dumitru Băiculescu: Un obiectiv foarte important pentru mine este şi acest lucru, respectiv deblocarea pieţelor pentru export, atât pentru carne cât şi pentru animale vii. În perioada 6 - 10 aprilie vom avea o delegaţie din Iordania pentru a putea să ne punem de acord cu pretenţiile dumnealor şi să vedem ce întelegere găsim ca să deblocăm şi această piaţă. Nu vă ascund faptul că în urmă cu o săptămână am avut o întâlnire cu o delegaţie de la Ambasada Japoniei, iar la sfârşitul misiunii, ei au rămas surprinşi de calităţile reale ale României de a exporta carne de porc. Au fost încântaţi de faptul că noi putem face controale pe tot lanţul alimentar, pentru că avem laboratoare de analize, dar şi de condiţiile de biosecuritate din ferme. Sperăm să deblocăm şi această piaţă, cel puţin până la jumătatea anului.
AGERPRES: Recent, autorităţile chineze au aprobat începerea exporturilor de carne de porc din România. Ce noutăţi mai sunt pe relaţia de export cu China?
Dumitru Băiculescu: Este într-adevăr o realizare cu care ne mândrim şi este meritul colegilor pentru că s-a deblocat piaţa chineză pentru carne de porc. Este foarte important că partenerii chinezi s-au interesat şi de importul altor produse din România, chiar şi de porci vii, carne de bovine, carne de pasăre şi de produse lactate. Inclusiv de produsele non-animale precum vinul, mierea şi legumele. La ultima şedinţă de Guvern, premierul a recomandat să se acţioneze foarte mult prin piaţa din Hong Kong, unde să se facă un fel de depozit şi de acolo să plece în toate statele asiatice.
AGERPRES: Ce noutăţi aveţi pe relaţia cu Turcia, mai ales pe exportul de ovine vii? Ciobanii afirmă că nu au reuşit să exporte pe această piaţă, deşi au fost finalizate toate demersurile instituţionale.
Dumitru Băiculescu: Relaţia cu Turcia a fost deblocată din punct de vedere tehnic, respectiv în ceea ce priveşte agrearea condiţiilor şi certificatelor sanitare veterinare. Din punct de vedere tehnic noi am rezolvat toate obligaţiile pe care le-am avut. Acum sunt probeleme pur comerciale, care rămân în sarcina crescătorilor de animale.
AGERPRES: Există tratative pentru a intra şi pe alte pieţe de export din afara spaţiului comunitar?
Dumitru Băiculescu: Noi suntem în tratative cam cu toate ţările din Orientul Mijlociu, dar procedural trebuie parcurşi mai mulţi paşi până ajungi să agreezi şi să semnezi un document concret. Cert este că ANSVSA caută cât mai multe pieţe de desfacere pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale şi în sprijinul producătorilor români.
Până în prezent au fost trimise informaţii oficiale către serviciile sanitare veterinare din Egipt, Iordania, Libia, Liban, Turcia, Irak, Israel, Algeria, Maroc şi Siria. Chiar zilele trecute am avut o delegaţie la Ministerul Agriculturii din Arabia Saudită care s-a arătat interesată de produsele conservate, inclusiv pe non-animal. Ne-au întrebat dacă în ţara noastră se pot face produse în conservă şi le-am spus că important este numai să comande, pentru că avem posibilitatea să le livrăm astfel de produse.
AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre reluarea comerţului intracomunitar cu porci vii? Consideraţi anul 2015 un termen fezabil pentru primirea acestui acord din partea Comisiei Europene?
Dumitru Băiculescu: Pentru 2015 noi ne-am făcut programul strategic prin care supraveghem pesta porcină clasică şi rămâne să ne punem de acord cu Comisia să vedem dacă mai sunt şi alte pretenţii. A fost anul trecut o misiune a experţilor FVO (Food and Veterinary Office n.r.) şi ei au făcut un raport cu nişte recomandări, iar noi pe baza acestor recomandări am făcut un plan de acţiuni privind supravegherea şi măsurile pentru anul 2015, sub raportul pestei porcine clasice. ANSVSA a transmis către Comisia Europeană acest plan, urmează să fie analizat de către experţii europeni şi discutat ulterior cu reprezentanţii autorităţii. Noi parcurgem paşii procedurali, dar nu putem să avansăm un termen, când se va deschide efectiv comerţul intracomunitar cu porci vii.
AGERPRES: A apărut acest episod de gripă aviară la pelicani. Trebuie să ne temem de răspândirea acestei boli către efectivele de păsări domestice din România?
Dumitru Băiculescu: Părerea mea este că, la câtă experienţă avem cu gripa aviară, nu ar trebui să ne temem. Era normal să ne aşteptăm că va apărea şi în România odată ce pe 25 martie, la Siliştea, bulgarii au diagnosticat H5N1, iar pelicanii creţi au şi ei un culoar de migraţie. Important este că atât noi, cât şi colegii din teritoriu, am ştiut cum să acţionăm: am avut diagnostic, am avut buletin de analiză, am declarat boala, dar am avut şi proceduri de lucru. Ne-a ajutat foarte mult şi faptul că atât în zona de protecţie de 3 kilometri cât şi în zona de supraveghere de 10 kilometri nu avem exploataţii de animale şi nu sunt zone locuite. Noi am extins zona de supraveghere, limitând circulaţia şi controlând circulaţia pe păsări şi ouă în zonă, iar serviciile sanitare veterinare monitorizează în continuare întreaga situaţie şi informează populaţia pentru a împiedica răspândirea bolii către efectivele de păsări domestice. De asemenea, colaborăm permanent cu instituţiile din Delta Dunării, inclusiv cu Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor din România, dar şi cu Asociaţia Ornitologică Română. Pot spune că în momentul de faţă s-a înregistrat chiar o diminuare a evoluţiei virusului gripei aviare, până în prezent focarul fiind confirmat doar în aceasta zonă.
AGERPRES: Vin sărbătorile pascale. Ce măsuri şi recomandări aveţi pentru populaţie şi agenţi economici în vederea evitării unor eventuale toxiinfecţii alimentare?
Dumitru Băiculescu: Controalele Autorităţii specifice Sărbătorilor Pascale au fost demarate pe data de 30 martie şi vor dura până pe data de 12 aprilie. Avem asistenţă permanentă la toate direcţiile judeţene, dar şi în circumscripţiile sanitare veterinare zonale, există numele medicilor care asigura controlul, cu numere de telefon. De asemenea, se fac permanent controale cu toate instituţiile abilitate din judeţele respective.
Reamintesc că până acum nu am avut decât un singur eveniment, în Bucureşti, în care am fost obligaţi să confiscăm o cantitate destul de mare de carne de miel. Pentru că temperaturile au început să crească avem şi o supraveghere foarte serioasă pe peşte, pentru că acum este o perioadă în care se consumă mai mult peşte. Evident vom avea controale şi pe zona ouălor în aceste zile, însă Autoritatea recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare numai din spaţii sau unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar. Aceasta înseamnă că, atât carnea, cât şi alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică. Eu cred că nu am avut probleme deosebite în România în ceea ce priveşte toxiinfecţiile alimentare şi acesta este în foarte mare parte meritul serviciilor sanitare-veterinare. Noi nu protejăm numai sănătatea românilor ci şi a oamenilor din întreaga Uniune Europeană. Obligaţiile sunt acum mult mai mari.
Sursa: AGERPRES
