Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare (ANCSI), Tudor Prisecaru, a declarat că la finele lunii iunie, va fi finalizată construcţia primului laborator al Centrului Internaţional pentru Cercetări Avansate "Danubius".
Proiectul, ale cărui lucrări de construcţie au început anul trecut, în apropiere de satul Murighiol, localitate din Delta Dunării, este finanţat exclusiv de Guvern şi va fi, potrivit lui Tudor Prisecaru, cel de-al doilea proiect de anvergură al României în domeniul cercetării.
AGERPRES: În timpul lansării ADI ITI-Delta Dunării, v-aţi exprimat speranţa că la finele lunii iunie, la Murighiol, se va încheia construcţia primului laborator al Centrului de cercetări 'Danubius'. În ce stadiu se află acest proiect
Tudor Prisecaru: Este vorba despre Centrul Internaţional de Cercetări Avansate Râuri-Delte-Mări 'Danubius', care va avea primul laborator în stare de funcţionare, sperăm noi, la sfârşitul lunii iunie. Dorim ca acest proiect major, care va urma proiectului major Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), să fie admis pe lista proiectelor finanţabile prin Programul strategic european ESPRIT. Urmează să finalizăm depunerea proiectului, avem în momentul de faţă suficiente scrisori de suport din partea ţărilor Uniunii Europene şi, în acest fel, sperăm ca în câţiva ani, la Murighiol, să apară un hub foarte important de cercetare pentru o diversitate de domenii, atât cele legate de biosisteme, cât şi cele referitoare la geo-dinamica fluviilor. Dorim ca în acelaşi timp să acopere şi probleme legate de sănătate.
AGERPRES: De ce se impune realizarea acestui centru în Delta Dunării?
Tudor Prisecaru: În primul rând, pentru că această zonă a României a fost văduvită de-a lungul timpul de o prezenţă foarte marcantă în domeniul cercetării, deşi posedă acest unicat, Delta Dunării. În al doilea rând, pentru că este o poartă de intrare în ţară şi în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte atacul viruşilor care apar din Orient odată cu venirea păsărilor şi, nu în ultimul rând, pentru că este şi finalul celui mai mare fluviu al Europei.
AGERPRES: Când se va şti dacă proiectul va primi sprijin financiar din partea Uniunii Europene?
Tudor Prisecaru: Răspunsul din partea Uniunii nu va veni foarte repede, fiindcă procedura este foarte laborioasă. În câteva zile, va fi dead-line-ul pentru depunerea aplicaţiei la ESPRIT. Comisia Europeană va intra apoi într-o procedură de evaluare, pentru că vor fi depuse mai multe proiecte din diverse ţări, şi se vor alege proiectele cele mai bune. Noi sperăm să avem succes. În acelaşi timp, Comunitatea Europeană şi-a spus deja cuvântul. Proiectul acesta este deja consacrat. De exemplu, la Joint Research Center, care este practic centrul de cercetare al Comisiei Europene, acest proiect constituie un subiect de primă mână. Au avut loc mai multe prezentări, există de asemenea rapoarte privind stadiul său. Nu este un proiect obişnuit în Comunitatea Europeană. Peste tot se ştie de el.
AGERPRES: În acest context, înţelegem că finanţarea lucrărilor este asigurată de statul român.
Tudor Prisecaru: Da, primul laborator este finanţat exclusiv de la bugetul de stat, printr-un amendament introdus în Parlamentul României în urmă cu doi ani, atunci când s-au alocat 4 milioane de lei în acest scop.
AGERPRES: Centrul de cercetare va funcţiona sezonier sau permanent?
Tudor Prisecaru: Va fi un centru de cercetări permanent. Nu-mi pot da seama în prezent care va fi nivelul echipamentelor, numărul acestora, gradul lor de complexitate, pentru că asta rămâne să decidă cei care elaborează proiectul, consorţiul de ţări şi institute, precum şi organizaţiile care constituie acest centru - sunt cel puţin 25 de nume. În staff-ul lor se va decide cum va funcţiona Centrul de cercetare de la Murighiol.
AGERPRES: Când estimaţi că va deveni funcţional acest centru?
Tudor Prisecaru: Centrul 'Danubius' va fi al doilea mare proiect ca timp, pentru că deja ELI-NP se află în momentul de faţă într-un stadiu avansat de execuţie, poate în cea mai avansată fază în cadrul Uniunii Europene. Acest proiect se va finaliza în jurul anului 2018. Pentru Danubius, estimăm finalizarea după anul 2018.
AGERPRES: Mai există proiecte de cercetare de anvergură similară acestora care pot fi făcute publice acum?
Tudor Prisecaru: În ţară, în momentul acesta, nu mai avem proiecte similare. Acestea două sunt foarte importante. Acum, se naşte un alt proiect de mare anvergură legat de reactoarele nucleare energetice de generaţia a IV-a, dar deocamdată este un proiect aflat în faza de concept pe care-l avem în vedere pentru a-l sprijini. Este însă într-o fază incipientă.
***
Ideea înfiinţării unei platforme internaţionale de cercetare a apărut în timpul vizitelor în Delta Dunării ale celebrului explorator Jacques Yves-Cousteau, autorităţile române derulând, la începutul anilor '90, primele etape pentru înfiinţarea unui obiectiv destinat schimburilor ştiinţifice internaţionale.
În anul 1994, Ministerul Educaţiei a comandat Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice Bucureşti studiul necesar realizării unui centru internaţional de cercetare în Delta Dunării, instituţia bucureşteană primind ulterior în administrare, din partea Consiliului Local al comunei Murighiol, o suprafaţă de zece hectare cu titlu de folosinţă şi administrare gratuită pe toată durata de existenţă a construcţiilor. Lucrările la acest proiect au început în urmă cu un an.
Guvernul a aprobat, în luna octombrie a anului 2014, un memorandum privind acţiunile pregătitoare construcţiei Centrului internaţional pentru studii avansate asupra sistemelor fluvii-delte-mări în cadrul Strategiei Europa 2020 şi a Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, centrul fiind declarat ''proiect strategic de importanţă naţională'' în domeniul cercetării ştiinţifice.
Zonă unică în Europa, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este considerată un muzeu al biodiversităţii compus din 30 de tipuri de ecosisteme, precum şi o bancă de gene naturală pentru patrimoniul natural mondial. Delta Dunării este, de asemenea, una dintre puţinele delte populate din lume, dar şi una dintre cele mai mari zone umede din lume.
Construit în Bucureşti, Măgurele, ELI-NP face parte din proiectul european ELI, cea mai avansată structură destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Proiectul ELI, început ca o colaborare a 13 state europene, are drept obiective crearea unui centru european şi internaţional pentru cercetări de cel mai înalt nivel în domeniul laserilor de putere ultra înaltă, interacţiunii laser-materie şi surselor secundare de radiaţie, precum şi realizarea unei platforme unde vor fi promovate în mod activ aplicaţiile Extrem Light în folosul societăţii.
După ce în perioada 2005-2008, în mai multe localităţi din România a fost depistat virusul gripei aviare, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti a confirmat vineri prezenţa gripei aviare înalt patogenă H5N1 în leşurile aparţinând unui număr de 108 pelicani creţi găsiţi în insula Ceaplace, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Pelicanii creţi, specie protejată prin convenţiile internaţionale de mediu, au ajuns pe ţărmul Mării Negre la mijlocul lunii trecute de pe continentul african, potrivit specialiştilor Institutului Naţional Delta Dunării Tulcea.
Sursa: AGERPRES
