Experţi francezi în sănătate publică avertizează că deja sunt vizibile primele efecte ale schimbărilor climatice, fapt ce poate duce la răsturnarea priorităţilor sanitare.
Dacă ameninţările fizice ale încălzirii climatice (topirea banchizei, creşterea nivelului mărilor, vârfuri de poluare, etc.) sunt bine cunoscute şi chiar predictibile pe câţiva ani, ele au şi multe repercusiuni asupra sănătăţii umane, scrie lefigaro.fr.
Pentru a determina aceste riscuri, Înaltul Consiliu pentru Sănătate Publică, organ consultativ al Ministerului Sănătăţii din Franţa, a desfăşurat din 2013 un studiu asupra impactului sanitar legat de încălzirea climei. Rezultatele, prezentate la începutul săptămânii la o conferinţă de presă de profesorul Jean-Francois Toussaint, sunt alarmante: potrivit raportului, întregul mediu sanitar uman va fi modificat ca urmare a încălzirii climatice. Primele semne de văd deja, iar ele s-ar putea amplifica, apreciază experţii.
Încălzirea climatică are în primul rând un impact direct asupra persoanelor vulnerabile: vârstnici, copii mici şi persoane defavorizate. Potrivit raportului, numărul morţilor creşte de îndată ce temperatura medie depăşeşte 25 de grade Celsius. Încălzirea ar favoriza şi apariţia unor fenomene extreme, îndeosebi a perioadelor de caniculă, şi ar face ravagii în rândul unei populaţii tot mai îmbătrânite. În plus, razele solare ar provoca, prin componenta sa UV, apariţia unor cancere sau melanoame cutanate: incidenţa acestora a crescut cu 45% la bărbaţi şi cu 19% la femei între 1990 şi 2010.
Bolile infecţioase ar putea avea şi ele o dinamică inedită şi ajunge în noi regiuni. 'Schimbările climatice pot modifica şi face ca evoluţiile unor specii microbiene să fie imprevizibile', se arată în studiu. Ţânţarul vector al bolii dengue Aedes albopictus este prezent, de exemplu, în sud-estul Franţei din 2010. Apariţia lui este rezultatul intensificării schimburilor internaţionale şi al utilizării masive de substanţe antibacteriene care au indus rezistenţe crescute, dar la ea a contribuit şi încălzirea climatică, apreciază Înaltul Consiliu pentru Sănătate Publică.
Există însă şi pericole sanitare imprevizibile, raportul recomandând să nu se limiteze 'consecinţele schimbărilor climatice la simple relaţii de la cauză la efect'. Încălzirea face să crească riscul de incendii şi de inundare a litoralului, zonă intens populată. Raportul menţionează că ar trebui 'de acum ca autorităţile să se gândească la unele relocalizări'. Efectele asupra biodiversităţii s-ar putea reflecta la nivelul economiei şi producţiei agricole, punând probleme serioase de nutriţie.
Organismul menţionat recomandă şi acţiuni în amonte pentru evitarea unui astfel de scenariu. Printre acestea se numără reducerea emisiilor de gaz carbonic, prin renunţarea totală la energiile fosile până în 2100. Întrebat care sunt şansele ca omenirea să respecte aceste directive, preşedintele Înaltului Consiliu pentru Sănătate Publică, Roger Salamon, afirmă pesimist: 'Infime, între 3 şi 5%'.
Sursa: AGERPRES
