Marţi, 23 martie, a fost lansat de către Alianţa pentru Sănătate Pactul pentru sănătate în România 2015-2025, care are ca măsuri principale alocarea a 5% din PIB pentru sistemul medical până în anul 2020 şi înfiinţarea unui Consiliu naţional pentru politicile din acest domeniu.
"Aceasta este singura metodă prin care vom putea avea o politică coerentă, care să nu se mai modifice la schimbarea ministrului. În statele UE media de alocare din PIB pentru sănătate este de 10-11%.
Vom trimite miercuri o scrisoare cu cele zece măsuri ale pactului către toate partidele politice şi către Preşedinţie", a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele alianţei, Cristian Hotoboc.
La rândul său, preşedinta Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, Rodica Tănăsescu, a amintit că în urmă cu 8 ani societatea a iniţiat ideea unui pact pentru sănătate, însă după semnarea acestuia "nu s-a întâmplat nimic".
"Speranţa mea este că fiind mulţi poate împreună vom avea o şansă suplimentară. Fiind mai mulţi, cred că vom avea o voce sonoră", a spus Tănăsescu.
Printre măsurile prevăzute în pact se numără înfiinţarea unui Consiliu naţional pentru politicile în domeniul sănătăţii, alcătuit din partidele politice parlamentare, organizaţii profesionale, asociaţii de pacienţi, organisme reprezentative ale furnizorilor şi societatea civilă, creşterea predictibilităţii şi cuantumului resurselor Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi alocarea acestora, în funcţie de priorităţile de sănătate publică, majorarea cheltuielilor publice cu sănătatea la 5% din PIB, până în anul 2020, dezvoltarea asigurărilor private suplimentare de sănătate ca soluţie pentru degrevarea FNUASS de anumite cheltuieli, menţinerea cadrelor medicale în ţară şi motivarea lor prin remunerare stimulativă, îmbunătăţirea condiţiilor de activitate, crearea oportunităţilor de avansare în carieră şi perfecţionare continuă, pe baza unui plan naţional de retenţie a cadrelor medicale.
Alte măsuri prevăzute în pact se referă la reducerea dezechilibrelor de acces la servicii medicale preventive şi curative prin dezvoltarea infrastructurii de servicii în mediul rural, oferirea de condiţii stimulative cadrelor medicale în zone cu acces deficitar la servicii, aducerea serviciilor medicale cât mai aproape de pacient prin dezvoltarea asistenţei primare, ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi remunerare, perfecţionării profesionale şi dotării cu infrastructura necesară, ameliorarea continuă a calităţii serviciilor medicale prin extinderea acreditării pentru calitate la toate nivelurile de servicii, monitorizarea prestaţiilor şi plata în funcţie de performanţă.
"Pornind de la principiul 'banul urmează pacientul', este obligatorie creşterea eficienţei în organizarea şi furnizarea serviciilor medicale prin: generalizarea ghidurilor de practică medicală, adoptarea noilor tehnologii şi proceduri care pot diminua costurile, ameliora calitatea, stabilirea şi utilizarea reţelelor de trimiteri în contractarea, monitorizarea şi evaluarea, încurajarea colaborării interdisciplinare între furnizori", a afirmat Hotoboc.
Reducerea birocraţiei şi creşterea timpului petrecut cu pacientul, prin transferul integral al comunicării între furnizori şi casele de asigurări în format electronic, creşterea încrederii pacienţilor în sistemul de sănătate, prin reducerea plăţilor informale, măsurarea satisfacţiei, crearea canalelor de comunicare a nemulţumirilor şi neregulilor, promovarea şi protecţia sănătăţii prin: acordarea priorităţii cuvenite programelor de prevenţie, extinderea programelor de educare a populaţiei în privinţa factorilor de risc la îmbolnăviri, depistarea precoce a bolilor, control şi restricţii asupra factorilor de risc pentru sănătate, reducerea incidenţei şi prevalenţei bolilor transmisibile prioritare - sunt alte măsuri prevăzute în pact.
Sursa: AGERPRES
