Nutriţioniştii susţin că oligoelementele au un rol important în nutriţie, deficitul acestora fiind manifestat abia după perioade foarte lungi de spoliere a rezervelor organismului.
"Intervenţia este necesară în acel moment când nu se găseşte o cauză clară pentru o stare clinică reclamată de către pacient, fiind în primul rând greu identificat un astfel de deficit, un diagnostic este sugerat printr-un sindrom de fragilitate prezent, care poate conduce către o astfel de idee, în măsura în care examenul clinic şi investigaţiile biochimice uzuale sunt relativ normale", a declarat, pentru AGERPRES, şeful Departamentului de Diabet Nutriţie al SUUMC "Carol Davila", dr. Ciprian Constantin.
Potrivit acestuia, magneziu este un astfel de oligoelement ce acţionează ca factor de creştere, tonic general, este regenerator, echilibrant psihic, antidepresiv şi tranchilizant, esenţial pentru celula vie, intervine alături de calciu şi fosfor în controlul excitabilităţii musculare, înlesneşte metabolismul vitaminei C şi al calciului.
De asemenea, acesta mai are rolul de a fi unul dintre constituenţii principali ai scheletului şi dinţilor, este cofactor pentru mai mult de 300 de enzime.
Medicul a explicat că funcţia majoră a magneziului este de a stabiliza enzime ( ATP-ul - adenozin trifosfatul) în anumite reacţii biochimice dependente enzimatic.
"Necesarul zilnic de magneziu este de aproximativ 300 mg zilnic (la adult), mai mare în timpul sarcinii (400mg/zi). Corpul uman are în medie 25g de Mg. Alimente cu conţinut mare în clorofilă sunt bogate în magneziu - salata, ceapa verde, urzici, dar şi germenii de grâu ( 400mg/100g) - bogaţi şi în acid fitic ce impiedică absorbţia Mg - fasolea uscată (370mg/100mg), alunele (150mg/100mg), soia (310mg/100mg). Unul dintre cele mai bogate alimente în magneziu este cacaua - aproximativ 420 mg/100g. Fructele au magneziu: prunele - 40mg/100g, bananele - 35 mg/100g şi unele legume: pătrunjelul - 26 mg, spanacul - 50 mg", a arătat dr. Ciprian Constantin.
Potrivit acestuia, deficitul de Magneziu se manifestă prin crampe musculare, hiper-emotivitate şi senzaţie de lipsă de aer.
"Poate apărea şi un deficit de sinteză al proteinelor necesare matricii organice. Simptomatologia deficitului de Mg este nespecifică şi se poate manifesta şi prin furnicături (parestezii) şi amorţeli ale mâinilor şi picioarelor, fragilitate a unghiilor, diferite reacţii alergice, carii dentare, insomnii rebele, etc", a afirmat şeful Departamentului de Diabet Nutriţie al SUUMC "Carol Davila".
El a susţinut că, potrivit unor studii ale cercetătorilor americani, peste 30% dintre femeile a căror dietă a fost urmărită au un aport mai mic de Mg, deoarece alimentele bogate caloric au şi un aport mare de Mg. Refacerea unui astfel de deficit necesită o perioadă mai mare, deoarece numărul alimentelor bogate în Mg este relativ restrâns, dacă se face strict prin controlul dietei şi prin reglarea acestui aport doar prin intervenţie medicală nutriţională.
"Concluzionând, lipsa unui astfel de oligoelement este neclar exprimată în clinică - în cazul deficitului minor - şi rar căutată. Este confundată şi cu lipsa Calciului. Ionograma uzuală poate conţine şi Mg, dacă medicul curant este sensibilitat de simptomele frustre, de prezentarea clinică şi eventual de o anchetă alimentară corectă şi, mai ales, de corecţia iniţială, fără rezultat, cu Calciu", a explicat medicul.
Sursa: AGERPRES
