Potrivit unui nutriţionist german, acesta recomandă în caz de intoleranţă la lactoză, schimbarea regimului alimentar în loc de administrarea de tablete de lactază.
Intoleranţa la lactoză este incapacitatea de a digera complet lactoza la vârsta adultă sau zahărul din lapte din produsele lactate. De obicei, aceasta este cauzată de o deficienţă de lactază, o enzimă produsă în intestinul subţire care descompune lactoza în două simple zaharuri - glucoza şi galactoza - care pot fi absorbite în sânge. Simptomele includ balonare, gaze, crampe abdominale, diaree şi greaţă.
În revista lunară germană de sănătate 'Naturarzt' ('Naturopath'), nutriţionistul Henrike Staudte spune că administrarea de comprimate de lactază ar trebui fie excepţia, nu regula, relatează DPA.
Oamenii trebuie să experimenteze pentru a găsi doza potrivită a înlocuitorilor enzimei, deoarece depinde de cât de mult individul tolerează lactoza şi cât de mult zahăr în lapte există în alimentele pe care le mâncăm.
Staudte recomandă o schimbare de regim alimentar pentru a calma tractul intestinal. De asemenea, cei care suferă ar trebui să încerce diverse alimente care conţin lactoză pentru a constata pe care le pot tolera.
Unele persoane cu intoleranţă medie la lactoză tolerează 8 până la 10 grame pe zi. De asemenea, produse lactate cum sunt iaurtul sau laptele bătut sunt de multe ori bine tolerate. Însă în cazurile severe de intoleranţă, chiar şi cantităţile mici de lactoză pot provoca disconfort.
Cei care suferă ar trebui să verifice lista de ingrediente de pe etichetele de nutriţie, recomandă Staudte, menţionând că produse cum ar fi pâinea, pasta de carne şi conservele de legume pot conţine zahăr din lapte.
Acest lucru face ca, de multe ori alimentaţia să fie o problemă, pentru că lactoza poate fi "ascunsă" în produsele alimentare preparate, inclusiv sosuri pentru salate şi deserturi.
Nutriţionistul german mai atrage atenţia că oamenii care renunţă la produsele lactate ar trebui să se asigure că primesc suficient calciu prin alte alimente pe care le consumă.
Înlocuitorii de lapte, cum ar fi laptele de soia sau laptele de migdale, sunt de multe ori puternic fortificate cu minerale esenţiale. Legumele verzi, ierburile sălbatice, nucile şi seminţele sunt, de asemenea, bune surse de calciu, a mai exemplificat Henrike Staudte.
Sursa: AGERPRES
