Cercetători germani de la Institutul Max Planck din Dresda, care au studiat evoluţia creierului din punct de vedere genetic afirmă că o singură genă proprie fiinţelor umane pare să fi netezit calea spre dezvoltare inteligenţei umane, prin sporirea remarcabilă a numărului de celule aflate într-o zonă cheie a creierului.
Această genă se regăseşte la oamenii actuali, la omul din Neardenthal şi la o altă ramură dispărută a speciei umane (denisovanii), dar nu şi la cimpanzei. Prin faptul că permite zonei din creier numită neocortex să conţină mult mai mulţi neuroni, acest mic segment de ADN s-ar părea că a pus bazele unei creşteri masive a creierului uman.
"Este nemaipomenit ca o mică genă să fie suficientă pentru a afecta fenotipul celulelor stem care contribuie cel mai mult la creşterea neocortexului", se arată în studiul condus de autoarea Marta Florio, doctorand în biologie moleculară şi celulară şi în genetică la Institutul Max Planck de Biologie Moleculară Celulară şi Genetică din Dresda (Germania). Este însă posibil ca această genă să nu fie decât una dintre multiplele schimbări genetice care deosebesc cunoaşterea umană, precizează Florio.
Evoluţia de la maimuţa primitivă la omul care posedă un limbaj şi o cultură complexe a durat milioane de ani. Cu 3,8 milioane de ani în urmă Australopithecus afarensis, specie ilustrată de cunoscutele fosile ancestrale ale fiinţei Lucy, avea un creier cu un volum mai mic de 500 centimetri cubi, adică aproximativ o treime din dimensiunile creierului unui om modern. În urmă cu 1,8 milioane de ani Homo erectus era înzestrat cu un creier cam de două ori mai mare decât cel al unui Australopithecus. La Homo erectus există şi dovezi că folosea unelte, stăpânea focul şi se reunea în grupuri sociale mai complexe, notează scientificamerican.com.
Când a intrat în scenă omul modern, precedat de rudele sale dispărute - omul din Neanderthal şi denisovanii - creierul uman a crescut la 1,4 centimetri cubi ca volum. Cea mai mare parte a acestei creşteri a avut loc în zona neocorticală a creierului. "Neocortexul este interesant pentru că este sediul abilităţilor cognitive, cel care, într-un fel, ne face să fim umani - să avem un limbaj şi o gândire logică", declară Florio într-un interviu pentru Live Science.
Bazându-se pe lucrările anterioare ale lui Evan Eichler şi colegii săi de la Universitate Washington, echipa de cercetători a examinat şi genomurile altor specii, confirmând ca neanderthalii şi denisovanii aveau această genă, nu însă şi cimpanzeii sau şoarecii. Aceasta sugerează că gena a apărut curând după ce omul s-a desprins de maimuţe, iar această separare a dus la creşterea rapidă a creierului uman, conchide scientificamerican.com.
Sursa: AGERPRES
